Parteneriatul public-privat ofera solutii, dar "in Romania mori cu solutiile si legile in brate!" La nivel intuitiv, criza locuintelor este o realitate cotidiana in Romania. Cifrele sunt insa de-a dreptul inspaimantatoare si cuantifica decalajul enorm pe care tara noastra il are de recuperat fata de tarile dezvoltate ale Uniunii Europene.

  • Nr. de camere/locuitor in Romania – 0,8 fata de 3,4 in tarile dezvoltate
    Nr. de mp/locuitor in Romania – aprox. 15 mp fata de 30,6 in tarile dezvoltate
    Racordare la retelele de utilitati in Romania – 52%, fata de 99% in tarile dezvoltate
    Siguranta locuintei in Romania – 40%, fata de 80%-100% in tarile dezvoltate
    Locuintele din Romania sunt relativ vechi – varsta medie de 47 ani, fata de 30 de ani in tarile dezvoltate
  • Pierderile energetice se situeaza in Romania intre 20%-40%

    "Problema locuintelor trebuie vazuta in contextul mai larg al starii infrastructurii din Romania", comenteaza Dan Ioan Popp, presedintele cunoscutei companii de constructii Impact. "Infrastructura inseamna, desigur, si sosele, si cai ferate, si aeroporturi, si retele de telecomunicatii.

    Dar inseamna in egala masura si retele de apa, de canalizare, de gaz, de energie si, mai ales, inseamna si locuinte.

    In Uniunea Europeana a celor 15, tot ce inseamna investitii cumulate in infrastructura atinge nivelul de aproximativ 712.000 de euro pe kilometru patrat de teritoriu, iar acest nivel continua sa creasca an de an, circa 25% din PIB-ul acestor tari fiind investit in infrastructura in sensul cel mai larg al termenului, atat in infrastructura noua, cat si in refacerea si intretinerea celei existente.

    In Romania, acest parametru are o valoare de numai 31.000 de euro pe kilometru patrat si, in plus, creste mai lent, doar 10% din PIB-ul nostru mergand catre infrastructura. Avem de recuperat un decalaj care, transpus in cifre, depaseste 150 de miliarde de euro, iar circa jumatate din acest decalaj il reprezinta locuintele.

    Luand in calcul si utilitatile aferente acestor locuinte, putem vorbi de o suma de 100 de miliarde de euro pentru urmatorii 25 de ani".

    O mare parte din responsabilitate revine autoritatilor locale, locuintele reprezentand o problema locala prin insasi natura ei. Pana in prezent insa, gradul de implicare a autoritatilor locale in proiecte locative lasa mult de dorit. Oricare ar fi sumele de care dispun acestea, pentru ele exista o competitie acerba intre diferitele prioritati.

    La fel, asa cum Romania concureaza cu alte tari in ceea ce priveste atragerea de investitii, in plan national competitia pentru resurse financiare ajunge la nivel de comunitati locale.

    Au castig de cauza, respectiv reusesc sa atraga finantare, doar acele proiecte care dovedesc un grad ridicat de coerenta, sunt fezabile, aduc beneficii economice si sociale importante, reunesc parteneri solvabili si cu experienta dovedita si sunt si profitabile. Popp spune ca anumite tipuri de proiecte locative corespund perfect descrierii.

    Exista pe de o parte aspectul social – intrucatva impropriu numit astfel, intrucat, chiar daca preocuparile de ordin social sunt prioritare, ele au efecte economice dovedite.

    Locuinta este un element esential in ceea ce se numeste generic nivel de trai – iar persoanele cu un nivel de trai decent sunt in general mai motivate, au o productivitate a muncii mai ridicata, au un motiv mai putin sa emigreze etc.

    "Insa chiar lasand acest aspect social la o parte si vorbind strict de aspectul economic, din pacate sunt destul de putine municipalitati care inteleg sinergiile pe care le genereaza proiectele locative si efectul de multiplicare pe care acestea il au la nivelul economiei locale", adauga presedintele Impact.

    Efect materializat pe de o parte in activitatea de constructii propriu-zisa, iar pe de alta parte in stabilizarea fortei de munca, in activitatile conexe si in generarea de cerere stabila pentru diverse produse si servicii din partea proprietarilor sau chiriasilor acelor locuinte.

    Problema adusa de regula in discutie – aceea a finantarii proiectelor locative – este doar aparent fara solutie. In realitate, proiecte bune, cu parteneri credibili, consacrati, isi gasesc cu usurinta finantare. Ramane doar chestiunea vointei autoritatilor locale.

    "Noi oferim municipalitatilor din toata tara trei modele de asociere intre sectorul public si cel privat pentru dezvoltarea de solutii locative", spune Popp.

    Un prim model presupune realizarea de mini-cartiere de locuinte destinate vanzarii. "Implicarea autoritatilor locale poate bunaoara imbraca forma punerii la dispozitie a terenurilor necesare si a investitiilor in retelele de utilitati.

    Pe langa reducerea costurilor, experienta noastra si a altor tari dovedeste ca, in medie, o investitie de 30 de milioane euro in infrastructura genereaza investitii de 350 de milioane euro in constructii, din care 150 milioane de euro in locuinte si restul in comert, productie si servicii", explica Popp.

    "Autoritatile locale obtin venituri de 170 de milioane euro in urmatorii 25 de ani, pe langa generarea de mii de locuri de munca".

    Al doilea model presupune realizarea de blocuri de locuinte destinate inchirierii. Procentul de inchiriere a locuintelor in Romania este extrem de mic, de numai 3%, fata de 50-60% in tari dezvoltate ca Germania. "Suntem o natiune de proprietari saraci.

    Lipsa unei piete mature a locuintelor de inchiriat afecteaza negativ mobilitatea normala a fortei de munca si implicit dezvoltarea economica."

    In fine, al treilea model vizeaza reabilitarea constructiilor deja existente. Astfel de proiecte sunt relativ accesibile ca pret, avand insa efecte extrem de benefice. Unele efecte sunt imediate, prin reducerea costurilor suportate de catre locatari, in special cele energetice.

articol integral in Hot News

 

Ager Press
 

14 February 2006