Moneda europeană s-a devalorizat până la minimul ultimelor 19 luni, în urma unei singure declaraţii. Este vorba despre situaţia dificilă în care se află Spania, care apelează deja la ajutorul Băncii Centrale Europene. Comparativ cu 13 dintre cele 16 monede importante ale lumii, euro s-a devalorizat.
Euro a coborât sub pragul de 1,3 dolari, pentru prima oară în
ultimele două luni. Mai mult, faţă de lira sterlină, moneda europeană a atins minimul ultimelor 19 luni. Per total, moneda unică europeană s-a
depreciat faţă de 13 dintre cele 16 monede importante ale lumii. Totul din cauza problemelor financiare ale Spaniei, care alimentează temerile legate de fragilitatea economiei Zonei euro.
Declinul a început odată cu declaraţia lui Jaime Garcia-Legaz, secretar de stat în Ministerul spaniol al Economiei, care a spus că Banca Centrală Europeană ar trebui să intervină şi să cumpere
obligaţiuni suverane.
„Euro este sub o anumită presiune din cauza problemelor din ţările periferice alei Zonei euro, mai ales că Spania a emis obligaţiuni săptămâna trecută”, a declarat Jeremy Streatch, director la Canadian Imperial Bank of Commerce în Londra.
Spania are dificultăţi în a-i convinge pe investitori că poate aduce finanţele ţării într-un punct optim, după ce luna trecută a anunţat că nu poate respecta ţinta deficitului bugetar de 4,4% din PIB convenită pentru acest an cu Comisia Europeană. Noul obiectiv stabilit cu autorităţile europene este un deficit bugetar de 5,3% din PIB.
Care este impactul fluctuaţiilor euro-dolar, în România?
Fluctuaţiile monedelor internaţionale afectează în mod direct România, mai ales când este vorba despre modificări pe termen mediu şi lung. Economia locală se raportează la euro în foarte multe domenii, iar acest lucru poate fi atât avantajos cât şi periculos.
„Noi suntem într-o situaţie sensibilă pentru că, deşi nu suntem în Zona euro, noi evaluăm foarte mult din economia şi tranzacţiile noastre în euro. Dar în condiţiile în care există această criză, faptul că încă avem o monedă naţionala nu este rău. Jonglarea cu moneda, mai ales cu devalorizarea ei, ne poate ajuta în anumite cazuri”, explică economistul Mircea Coşea.
Există însă anumite segmente de populaţie care sunt mult mai expuse, în momentul fluctuaţiilor de monedă.
„România este afectată la nivel de import/export. Astfel, când leul se întăreşte, exporturile sunt afectate. Pe de altă parte, când euro se apreciază, sunt afectate importurile şi consumatorii finali, având în vedere că peste 70% din coşul zilnic provine din import”, explică economistul Mircea Coşea.
Produsele tranzacţionate în dolari, la nivel global, sunt cele mai afectate
Dar cel mai important efect, atunci când dolarul se întăreşte, este asupra petrolului, care se tranzacţionează în dolari, la nivel internaţional. De asemenea, există o listă mai lungă de produse care se tranzacţionează cu precădere în dolari.
„Oscilaţiile care se produc între euro şi dolar nu sunt semnificative pentru noi, decât în situaţia în care, la mărfurile fungibile, se produc schimbări substanţiale. Când spun mărfurile fungibile, mă refer cu precădere la petrol, care se cotează în dolar, nu în euro. La fel aurul şi majoritatea metalelor, care se cotează în dolar, nu în euro”, este de părere fostul ministru al Privatizării, Valentin Ionescu.
Totuşi, România nu este cu totul dependentă de fluctuaţiile cursului nici când vine vorba de aceste produse. Preţurile sunt determinate în egală măsură şi de cererea internaţională.
CITEŞTE ŞI Se pregăteşte Spania să calce pe urmele
Greciei?
17 April 2012
