"Tiriac si-a asumat riscul si face toate miscarile unui om de afaceri pentru a-si valorifica investitia, iar unul dintre moduri este de a incerca sa modifice perceptia in opinia publica. Este o declaratie care incearca sa dea un imbold propriei sale afaceri fiindca are o suma foarte mare investita in imobiliare. Parerea mea este ca preturile apartamentelor vor mai scadea. (...) Noi am avut o scadere de 15-20% fata de preturile din 2007, ca atare ma astept la inca 40% pe termen mediu", a declarat omul de afaceri Niels Schnecker intr-un interviu acordat Bloombiz.ro.

16783-69.jpgIon Tiriac a declarat ca preturile de vanzare la apartamentele noi nu va mai scadea. E o declaratie care reflecta intr-adevar tendinta din piata sau domnul Tiriac se gandeste la propriile investitii in imobiliare?

Nu vreau sa fiu rautacios, am foarte mult respect pentru domnul Tiriac, dar in acest caz sunt convins ca e o declaratie pro domo.

Este o declaratie care incearca sa dea un imbold propriei sale afaceri fiindca are o suma foarte mare investita in imobiliare.

Parerea mea este ca preturile apartamentelor vor mai scadea.

Cine o sa le cumpere la aceste preturi de acum?

La preturile de acum nu va cumpara nimeni.

Cine cumpara acum se pacaleste, fiindca ar cumpara la un pret foarte ridicat.

In momentul in care aceste imobile vor continua sa vina in piata, pretul va cobora.

La un moment dat, volumul va fi suficient de mare si pretul va fi suficient de bun pentru a tenta asa numitele "fonduri de salvare" care speculeaza caderi masive in piata, cumpara la preturi foarte scazute, redezvolta si vand la un pret scazut pentru cumparatori.

Pentru fondurile care au facut investitia, acest lucru poate sa insemne chiar profit de 100% , iar toata aceasta miscare nu face decat sa stimuleze industria imobiliara.

Cum vor evolua preturile la apartamente pe cele 2 segmente, vechi si nou in acest an?

Speranta mea este sa mai scada cu inca 40%.

In realitate, ma indoiesc sa se intample acest lucru anul acesta din doua motive. In primul rand, nu cred in ceea ce a spus guvernul, si anume ca-si va finanta deficitul bugetar in afara tarii.

Cred ca in continuare bugetul isi va finanta deficitul aici, ceea ce va da suficient confort bancilor sa nu fie nevoite sa se uite la afaceri riscante. Isi vor face plasamentele la guvern cu risc 0, facand "pluta pe spate" cum se spune.

Prin urmare, pretul nu va cobora atat de drastic pentru ca bancile nu vor fi tentate sa-si valorifice patrimoniul de credite neperformante cu garantii imobiliare.

La un moment dat, bancile nu vor avea incotro decat sa tranteasca aceste proprietati in piata, moment in care vom vedea o scadere.

Ca atare, anul acesta vom vedea o scadere de 20%, daca suntem norocosi.

Noi am avut o scadere de 15-20% fata de preturile din 2007, ca atare ma astept la inca 40% pe termen mediu.

Bancile nu par dispuse sa crediteze vreo achizitie imobiliara. In plus dobanzile sunt destul de piperate. Cum se poate misca piata imobiliara in astfel de conditii?

Astfel de fonduri nu vin pe credite din Romania ci vin pe fonduri care au lichiditati cu scopul de achizitionare de proprietati in mare dificultate.

Fondurile acestea nu necesita creditare de catre banci.

In momentul in care aceste fonduri reusesc sa reduca pretul suficient de mult, creditarea mai ales la persoane fizice devine interesanta inclusiv pentru banci.

Are domnul Tiriac un discurs tipic pentru un om de business care stie ca va pierde, pentru ca investitia a fost prea riscanta?

Este un discurs tipic al unui om de afaceri care stie ca poate sa miste piata. Este un lider de opinie in domeniul economiei si speranta pe care o are este de a mobiliza cumpararea de proprietati.

Evident, este intr-o situatie sensibil dificila investind atatia bani, insa a fost un risc pe care si l-a asumat. Asta este ceea ce diferentieaza omul de afaceri de un oaresicare care isi face un butic.

Domnul Tiriac si-a asumat riscul si face toate miscarile unui om de afaceri pentru a-si valorifica investitia, iar unul dintre moduri este de a incerca sa modifice perceptia in opinia publica.

In Romania exista un deficit de doua milioane de apartamente dupa aprecierile omului de afaceri. Ce fel de deficit este acesta, pentru ce categorie sociala si pentru ce categorie de venituri?

Acest deficit s-a modificat semnificativ din 2003-2004, cand am introdus legea ipotecara care a permis constructia si cumpararea de locuinte in sistem de ipotecare.

Deficitul este real, se afla in zona preturilor mici, a apartamentelor care azi pot fi achizitionate prin Prima Casa.

Vorbim de apartamentele de 30-60.000 euro bucata, de cele pentru clasa ieftina, acolo este deficitul cel mai mare.

Pe de alta parte, exista un deficit si la clasa medie pentru ca noi inca mai avem o paradigma gresita in populatie, respectiv ca orice persoana trebuie sa fie proprietar de casa.

In mod normal inchiriezi locuinta pana la varsta de 40-45 de ani.

In acel moment esti matur si din punct de vedere profesional si din punct de vedere al veniturilor.

Pana la varsta de 45 de ani trebuie sa ai libertatea de migrare. De exemplu, daca prinzi un job la Iasi, iti iei familia, ai impachetat si te-ai dus la Iasi fara sa fii nevoit sa vinzi casa pentru a cumpara alta.

Acest lucru se intampla intr-o democratie moderna.

Noi avem acest "mioriticism".

Ca atare si in zona inchirierilor avem un deficit. In zona chiriilor avem locuintele vechi confort 1, confort 2, cu preturi de cladiri noi.

Trebuie sa ajungem in punctul in care sa avem un parc de apartamente de inchiriat la preturi normale.

Chiriile in mod normal ar trebui calculate de asa maniera incat recuperarea investitiei sa se faca in jur de 12-15 ani. Noi am ajuns in situatia in care spunem: "decat sa dau banii pe chirie mai bine ii dau pe ipoteca".

Daca chiria este egala cu ipoteca, aceasta piata este compromisa.

Trebuie sa existe o corelatie intre salariul mediu dintr-o tara si valoarea locuintelor?

Da si nu.

Teoretic ar trebui sa existe o corelatie pentru ca este capacitatea de rambursare care sta la baza creditelor, indiferent daca sunt ipotecare sau nu.

La noi pretul locuintelor este enorm.

Nu toata lumea trebuie sa fie proprietar.

Exista clase sociale care nu sunt proprietari de casa niciodata, capitalismul e altfel decat socialismul.

Exista diferente de clase sociale mai avute si mai putin avute de aceea trebuie sa existe niste diferentieri clare intre clasa de mijloc si clasa saraca.

Exista clasa de muncitori care niciodata nu apuca sa aiba o locuinta, iar atunci cand unul din copii ajunge inginer si incepe sa patrunda in clasa de mijloc si isi poate achizitiona o casa, e o mare serbare in familie.

La noi, toata lumea trebuie sa aiba casa.

De ce trebuie sa avem preturi pe metru patrat ca in Spania sau Italia in conditiile in care romanii traiesc mult mai prost?

Am avut in 2008 preturi in mijlocul Bucurestiului, care bateau Londra.

E o imbecilitate, dar asta e "mioriticismul" nostru.

Criza actuala ar face bine sa continue pentru ca in felul acesta se reaseaza preturile si ne ofera posibilitatea sa ne reasezam paradigma.

Aceste executari silite pe care le vor face bancile vor face diferenta intre cei care ar trebui sa aiba casa si cei care ar trebui sa inchirieze .

Vad foarte des reportaje patetice apropos de faptul ca vine banca si il da afara din casa.

E trist, e o durere, o inteleg, dar pe de alta parte de ce nu inchirieaza?

Piata chiriilor e atat de pervertita in Romania incat o chirie e cat o ipoteca.

Daca el nu-si poate permite rata la ipoteca, e clar ca nici o chirie nu-si poate permite.

Atunci il vedem la usa primariei stand cu "Donnez moi s'il vous plait".

Ne cream singuri o clasa de cersetori pentru ca nu reusim sa schimbam niste mentalitati.

Se vorbeste de ceva timp de mari falimente imobiliare. Deocamdata acestea intarzie. Cine nu lasa piata sa cada si practic sa se relanseze?

Bancile nu permit sa cada piata pentru ca se creeaza urmatoarea situatie.

Ele au un portofoliu foarte mare de credite care sunt garantate de imobiliare, unele performante, altele mai putin performante, toate insa calculate la o valoare a imobilelor.

In momentul in care piata pica, toata creditele se afla in situatia de a fi subgarantate.

Bancile au varianta fie sa vina la client si sa-i ceara garantii suplimentare, fie sa depuna provizioane la BNR.

In momentul in care dai un credit fara garantii, trebuie sa provizionezi la BNR.

Bancile fac un calcul mult mai egoist in care incearca sa tot ruleze creditele, le tot amana pe cele care sunt intarziate la plata pentru a nu ajunge in executare.

Neajungand in executare silita, nu se pun in vanzare si atunci stocul de oferta ramane la limita scaderii mici a pretului, bancile sperand ca unul isi gaseste un investitor ori un unchi, altul reuseste sa mai incheie un contract de asfaltare si sa mai faca un contract de dezvoltare si fiecare tot spera tinand piata agatata intr-un carlig.

Toate aceste lucruri se vor rasfrange asupra sanatatii noastre economice pe termen mediu.


Sursa

8 March 2011