Aerul interior, lumina naturală și confortul termic sunt aspecte la care nimeni nu se gândește, atunci când construiește o casă. Mai mult, ele nu sunt luate în seamnă nici după mutarea proprietarilor în locuință, iar acest lucru este îngrijorător, dat fiind faptul că, potrivit studiilor, petrecem 90% din timp în interiorul clădirilor. În plus, aerul interior viciat este unul dintre cele mai importante motive de îmbolnăvire, la nivel mondial. Tocmai de aceea, cele mai puternice voci de pe piața imobiliară românească, reunite sub umbrela organizațiilor locale de construcții eficiente energetic, au început să facă presiuni pentru introducerea unor noi paragrafe legate de confortul interior, în normele de construcții.
În construcțiile din România, există un potențial nevalorificat de economisire a energiei. Acum
a venit momentul în care legislațiile europene şi locale să se modernizeze în așa fel încât să vizeze mai mult confortul locatarilor. Asta înseamnă că fațada clădirii și izolația acesteia să
fie construite conștiincios, înseamnă folosirea la maximum a luminii naturale, ventilația controlată la cerere sau recuperarea de căldură prin sisteme de ventilație mecanice. De asemenea,
pentru a evita supraîncălzirea, se recomandă montarea de instalații precum ventilația rece sau sisteme de umbrire (streșini, jaluzele sau copertine). Pe scurt, proprietarii trebuie să analizeze
și să optimizeze toate aceste aspecte, în așa fel încât să permită cea mai mare economisire de energie posibilă.
„Indicatorii de calitate aerului interior, a confortul termic și a luminii naturale ar trebui integrați în certificarea performanței energetice ca fiind o informație relevantă despre condițiile de viață în clădirea respectivă. Trebuie dezvoltat un indicator de cost adecvat și o formulă de calcul pentru a estima beneficiile unui mediu interior sănătos. De asemenea, ar trebuie luate în considerare și integrate mai departe în metodologia europeană pentru a calcula nivelele de cost optim la nivel macroeconomic”, se arată într-un raport al Romania Green Building Council.
Calitatea mediului interior este neglijată atât în România, cât și în restul lumii
Referitor la aceste aspecte, există carențe la fel de mari și în România, precum și în restul lumii. Peste tot sunt necesare cerințe mai stricte pentru performanța energetică. Acestea trebuie completate cu cerințe și recomandări convenabile, pentru a asigura aer interior de calitate, cât mai multă lumină naturală și un confort termic adecvat.
„Spre exemplu, cerințe mai stricte pentru izolare și etanșeitate ar trebui completate cu cerințe minime adecvate pentru reînnoirea aerului interior. Având în vedere că există mai multe maniere de a obține economisiri importante de energie în clădiri care permit în același timp o ameliorare a mediului interior, dispoziții legislative clare pentru situații de conflict vor crea o certitudine pentru planificatori și arhitecți. În același timp, legislația ar trebui să fie neutră din punctul de vedere a tehnologiei”, continuă oficialii Green Building Council.
Ferestrele sunt elemente care fac parte din fațada unei clădiri și au un rol important în performanța energetică generală a clădirilor. De aceea, transferul termic, folosirea luminii naturale și aportul de energie solară trebuie incluse în performanța energetică generală a clădirilor. Iar acest lucru ar trebui să fie valabil atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele existente care sunt în renovare energetică. În același context, ar trebui luate în calcul și cerințele pentru ventilație, pentru a evita supraîncălzirea.
„Sistemele pasive pentru a evita supraîncălzirea sunt des întâlnite în climatele meridionale, dar cerințele minime acoperă numai sistemele de umbrire. Măsuri sumplimentare, precum gestionarea suprafețelor cu geam a fațadei, sisteme de umbrire exterioare dinamice, considerarea aportului energiei solare și folosirea inerției termice a clădirii, strategii de ventilație naturală și pe timp de noapte, etc. trebuie să fie dezvoltate în continuare, în legislațiile naționale și europene”, conchide raportul.
Ca în orice măsură nou implementată, schimbările s-ar putea face mult mai ușor dacă statul ar asigura recompense sau programe de facilitare a măsurilor eficiente energetic. Aceste investiții ar trebui luate în considerare atât la nivel individual, pentru bunăstarea familiei, cât și la nivel economic, prin posibilitatea reducerii costurilor serviciilor de sănătate.
CITEȘTE ȘI:
13 July 2015
