Fostele mahalele ale Bucureștiului oferă acum condițiile perfecte pentru o afacere imobiliară de succes: poziționare bună, acces facil, terenuri generoase și vizibilitate bună. În aceste locuri se găsesc multe dintre fabricile și uzinele din perioada interbelică, vremuri în care zona industrială marca limitele orașului. Din gloria trecutului, acestea s-au transformat în deplorabile spații abandonate, deteriorate de timp, adevărate pericole toxice pentru locuitorii din jur, dar o mină de aur pentru cei care au fondurile necesare și răbdarea de a lucra cu statul.
În ultimul deceniu am asistat la câteva transformări spectaculoase ale fostelor fabrici și uzine ale
Bucureștiului. Cele mai recente și sonore exemple sunt legate de fosta fabrică de
bere Grivița, în locul căreia se va ridica un centru comercial și o clădire de birouri. Totuși, dezvoltatorul a anunțat că va păstra trei corpuri ale vechii clădiri, unde va ridica o zonă
de entertainment și o berărie. În locul fostei fabrici Vulcan urmează să se construiască un parc de retail iar fostul Electroaparataj va fi transformat într-un mall cu deschiderea anunțată
pentru anul viitor. Dar poate cea mai de succes transformare de până acum a fost cea din zona fostului UMEB, mai bine știut acum ca AFI Cotroceni.
„Multe dintre terenurile fostelor fabrici și uzine au fundamente corecte din punct de vedere imobiliar: acces facil atât cu mașina cât și cu mijloacele de transport în comun, forma bună a terenului (rectangular, de obicei), capacități mari pentru rețelele de utilități, vizibilitate bună etc. Aceste unități au fost construite în perioada interbelică și imediat post-belică, pe când Bucureștiul se rezuma la ceea ce acum numim zona centrală. Între timp, orașul s-a extins masiv și a cuprins în interior aceste construcții. Privind pe o hartă a orașului, putem observa cum cele mai multe dintre acestea sunt așezate sub forma unei centuri interne care înconjoară zona centrală, la rândul lor, acestea sunt încercuite de marile cartiere rezidențiale”, a declarat Attila Peli, Head of Development and Land Department JLL.
Statul pune piedici majore chiar și atunci când trazacția este făcută între persoane private
Datorită acestor trăsături, fostele fabrici și uzine sunt perfecte pentru investitorii care vor să facă dezvoltări imobiliare de orice fel, de la clădiri de birouri și centre comerciale, până la ansambluri rezidențiale și puncte de lucru. Tocmai de aceea, în ultimii ani, numărul tranzacțiilor cu asemenea proprietăți a crescut constant. Și poate că investițiile ar fi fost și mai mari dacă nu ar fi existat piedici venite din partea statului, chiar și acolo unde tranzacția se face între companii private.
„Există în continuare un număr mare de platforme abandonate, dintre care multe sunt contaminate sau aduc contaminări mediului. Nu asta este problema, pentru că se pot face decontaminări. Dar în legislația actuală este un conflict cu privire la cine are responsabilitatea de a face acest lucru. O lege spune că proprietarul poartă vina, dar o altă lege arată că dacă ai cumpărat terenul cu probleme, preiei și responsabilitatea. Deci în primul rând, trebuie clarificată legislația pentru a se stabili o singură parte responsabilă. Apoi ar trebui oferite stimulente financiare celor care fac asemenea achiziții, așa cum se întâmplă în multe țări atât din Europa cât și din America sau Canada”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Randy Tharp, managing director Epstein Architecture & Engineering.
Dar toate aceste neajunsuri se pot transforma în avantaje pe termen lung. Un proiect bine gândit care este și bine poziționat este o rețetă sigură pentru succes. Poate tocmai de aceea, specialiștii estimează că în următorii cinci ani, toate proprietățile de acest tip vor fi vândute.
CITEŞTE ŞI: Vechile platforme industriale din Capitală rămân o oportunitate pentru dezvoltatori
8 September 2014
