Defrișarea pădurilor este o problemă globală la care, din păcate, România participă activ. În fiecare oră, în țara noastră sunt tăiate trei hectare de pădure, iar cei care fac acest lucru arareori fac ceva pentru a reîmpăduri zona exploatată. Din acest motiv, țara noastră este pe locul 13 între țările europene, în funcție de suprafața medie împădurită. Un alt efect nefast este acela că ocupăm locul patru în Europa, pe harta riscului dezastrelor naturale.

37207-padure_plamani.jpgÎn România, statisticile legate de păduri sunt îngrijorătoare. Avem un total de 6,2 milioane de hectare împădurite, ceea înseamnă un procent de doar 26% din suprafața medie pe care o au țările din Uniunea Europeană. Acestea ating o cotă de 32% suprafață împădurită. În plus, segmentele forestiere autohtone sunt situate aproape exclusiv în zonele montane. Dar nu tot timpul a fost așa.

În vremurile preistorice, pădurea ocupa 70-80% din suprafața țării. Numeroase bătălii purtate de-a lungul timpului, în țara noastră, au fost căștigate datorită unei bune apărări pe care pădurea a oferit-o – de aici și celebra zicală „codrul e frate cu românul””, explică pentru IMOPEDIA.ro Ștefan Niță, manager S38, agenție imobiliară specializată în terenuri agricole, intravilane și forestiere.

Defrișările din România duc la dispariția unor zone protejate prin lege și a pădurilor virgine, care sunt cele mai valoroase

Potrivit studiilor Greenpeace, suprafața forestieră totală despădurită și degradată este de aproximativ 28.000 de hectare pe an, respectiv trei hectare pe oră. Același studiu arată că aproape jumătate din suprafețele despădurite se află în arii protejate. Dar cel mai îngrijorator aspect este legat de faptul că sunt afectate chiar pădurile virgine, acestea fiind printre cele mai valoroase.

La nivel general, cele mai afectate  județe sunt Suceava, Harghita, Argeș, Maramureș și Cluj. Dar cele mai multe cazuri de tăieri ilegale s-au înregistrat în județele Arges (peste 6.000), Gorj (2.500), Prahova (peste 2.000), Bacău (aproape 2.000). În total, s-au înregistrat peste 30.000 de cazuri de tăieri ilegale de arbori”, explică oficialul agenției imobiliare S38.  

Efectele despăduririlor sunt devastatoare. Atunci când o pădure dispare, solul rămas nu mai poate acumula apa și apar inundațiile. Oamenii care locuiesc în păduri sau în apropierea lor, rămân fără adăpost și fără hrană, ducând la dispariția unui stil de viață neschimbat de secole. Însă cu adevărat dramatic este impactul asupra climei planetei.

„Cauza principală a încălzirii globale și a efectului de seră este acumulrea de dioxid de carbon în atmosferă. Copacii și plantele verzi absorb dioxidul de carbon și produc oxigen, prin fotosinteză. O altă consecință a defrișării are legătură cu dispariția unor specii de plante și animale, unele dintre ele cu impact direct asupra sănătății oamenilor. De exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3.000 de plante cu proprietati anti-cancerigene, dintre care 70% se găsesc în pădurile tropicale”, explică Ștefan Niță.   

Lipsa de reglementări și de sancțiuni, precum și corupția, au încurajat fenomenul defrișărilor, în ultimii 25 de ani

În România, numai în ultimii 25 de ani au fost tăiate 366.000 de hectare de pădure. Acest lucru a fost posibil în absența unor reglementări clare și a unor sancțiuni dure pentru cei care încalcă legea.

„La baza tăierilor ilegale stă corupția, acest  fenomen luând amploare în ultimii ani. De asemenea, retrocedările ilegale joacă un rol extrem de important, în această situație. Aproape 600.000 de hectare de pădure au fost retrocedate sau urmează a fi retrocedate prin încălcarea flagrantă a legii, iar alte 500.000 de hectare de pădure sunt lăsate nepăzite”, arată managerul agenției imobiliare S38.

Defrișările masive au făcut ca România să ocupe locul patru în Europa, pe harta riscului dezastrelor naturale. Cele mai amenințătoare sunt alunecările de teren. Pădurile, zidul naturii împotriva acestor dezastre, sunt pe cale dispariție. Din fericire însă, Noul Cod Silvic pare să-i apere pe micii proprietari de pădure,  modificari importante fiind aduse de articolele care, odată aplicate, ar trebui să pună capăt monopolului din domeniul prelucrării lemnului.

CITEȘTE ȘI:

2 June 2015