Perioada incertă pe care o traversăm îi motivează pe constructori să se adapteze permanent pentru a putea rămâne pe piaţă. În contextul în care preţul de construcţie nu mai poate fi mult modificat, aceştia învaţă să construiască clădiri care să fie ieftine pe termen lung. Costurile infime de întreţinere sunt noua armă de marketing. Astfel, construcţia de clădiri verzi este cel mai discutat subiect. Cât de ieftin este de fapt să locuieşti într-o astfel de construcţie şi cine poate să construiască ieftin şi bine, aflăm de la Steven Borncamp, preşedintele Romanian Green Building Council.
Cât de mare vi se pare progresul de mentalitate în acceptarea conceptului de
clădire verde?
Consider că abordarea corectă a acestui subiect este cel mai mare succes, cu care toată lumea este de acord atât în România, cât şi la nivel internaţional. Oamenii au început să înţeleagă că nu este vorba numai despre ataşarea unor panouri solare pe acoperiş, ci despre o regândire fundamentală în procesul de plănuire şi creşterea interesului pentru calitatea construcţiei, indiferent dacă este vorba despre clădiri de lux sau clădiri accesibile. Industriile de top cer acum spaţii verzi în România, iar oamenii caută să cumpere case în funcţie de cât de mult îi va costa să locuiască în ele.
Cine sunt cei care nu reuşesc să se adapteze acestui trend în România? Cine este cel mai greu de convins de beneficiile clădirilor verzi?
Încă sunt mulţi care reuşesc să se convingă singuri că o clădire verde este scumpă. De fapt, pentru clădirile verzi probabil că vor plăti mai mult pentru design şi planificare, pentru anumite materiale şi tehnologii, dar vor plăti mai puţin prin evitarea greşelilor de construcţie şi prin evitarea deciziilor care vor strica funcţionalitatea şi valoarea unei clădiri. Toată lumea ştie: "măsoară de două ori, taie o dată", iar acest lucru trebuie aplicat întregului proces de construcţie pentru clădiri mai eficiente. Vedem mulţi lideri în construcţii, atât din România, cât şi din restul lumii, care nu fac o distincţie clară între aceste două concepte. Din fericire, discuţia avansează de la "dacă" la "cum" să construim verde.
Cât de pricepuţi sunt constructorii de clădiri verzi în acest moment, în România? Cât de mulţi dintre ei au nu numai capacitatea de a construi, dar şi aceea de a da un preţ corect proprietăţii?
Cred că este cel mai sigur să spunem că suntem încă la versiunea 1.0 din mişcarea construcţiilor de clădiri verzi. Din discuţiile şi relaţiile mele de afaceri, estimez că sunt şapte sau opt dezvoltatori mari care chiar pot să construiască clădiri verzi la cele mai înalte cote de performanţă şi alţi 50 care pot să atingă paşii de bază. Unii dintre cei care fac parte din această ultimă categorie, ştiu suficient cât să fie periculoşi atunci când se discută despre acest subiect. De exemplu, un consultant de top explica recent, la o conferinţă, că "accesul facil la mijloacele de transport în comun adaugă unei clădiri din Bucureşti mai multă valoare decât dacă ar fi verde". Mulţi dintre noi ar fi de acord cu această afirmaţie, dar dacă acest consultant ar fi citit ceva despre clădirile verzi, ar fi înţeles că un acces bun la mijloacele de transport în comun este o componentă cheie atunci când o clădire vrea să fie considerată verde. Prin urmare, acest consultant poate fi văzut deja drept un avocat pentru cauza noastră, doar că trebuie să fie informat asupra ultimelor concepte din domeniu.
Credeţi că acest tip de consultant sau dezvoltator care deţine informaţii insuficiente are puterea de a îndepărta clienţii de conceptul clădirilor verzi?
Cred că logica unei clădiri bine gândite şi eficientă din punct de vedere energetic va fi greu de contrazis numai prin câteva informaţii rele venite din industrie. Totuşi, o parte importantă din activitatea noastră este aceea de a încerca să modelăm întreaga piaţa prin prezentarea realităţii. ştim că, pe cât de mult vor înţelege acest concept, pe atât de mult îl vor îmbrăţişa. Acest lucru este esenţial pentru a avea o industrie a construcţiilor care să fie competitivă atât la nivel local, cât şi la nivel internaţional.
Cum aţi descrie anul 2011, comparativ cu anul 2010?
În anul 2011 am observat o creştere semnificativă a interesului pentru conceptul de clădiri verzi şi s-au făcut paşi clari în toate segmentele industriei de construcţii pentru o mai bună informare, o mai bună abordare, certificări, tehnologii, materiale, etc. totuşi, atât în 2010, cât şi în 2011, nu am văzut prea multă activitate, mai ales în condiţiile în care nu mai există o presiune pentru a livra, nu la nivelul la care era înainte. În 2011 au apărut dezbateri despre cine a fost primul în zona verde, iar achiziţia de clădiri verzi a evoluat de la case singulare la birouri, ansambluri rezidenţiale, proiecte rezidenţiale, de retail şi mult mai mult de atât. Consider că acesta este un semn încurajator.
Ce aşteptări aveţi de la anul 2012?
Oamenii vor continua să se concentreze pe renovări în loc să construiască clădiri noi, eficiente din punct de vedere energetic, iar
economiile vor fi primul factor de decizie. Consider, probabil la fel ca mulţi dintre noi, că piaţa globală va continua să se desfăşoară într-un fel de provizorat, dar că practic toate
proiectele importante vor fi certificate drept clădiri verzi sau cel puţin vor acorda mult mai multă atenţie eficienţei energetice. Cu mai puţină activitate şi mai mult timp la dispoziţie, este
un moment perfect pentru toată lumea din industrie să treacă la un nivel superior şi să îşi adapteze priceperea şi aptitudinile la viitor.
CITEŞTE ŞI: Cât de economică este, de fapt, o locuinţă ecologică?
28 December 2011
