În scrisoarea FMI se arată posibilitatea ca ANAF să colecteze taxele pe proprietate, în numele autorităţilor locale. La sfârşitul lunii mai Guvernul a anunţat că va revizui baza de impozitare în funcţie de destinaţia imobilului şi nu de contribuabil. O hotărâre din luna mai prevede o majorare a taxelor locale începând cu anul viitor cu 16,05%.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) ar putea prelua de la primării colectarea
impozitelor pe proprietate, după ce Guvernul a decis în iulie ca taxarea să se realizeze în funcţie de destinaţie, şi nu de calitatea proprietarului clădirii sau al terenului. Taxele pe
proprietate sunt reprezentate în principal de impozitele pe clădiri şi terenuri şi taxele pe mijloacele de transport. "Vom studia posibilitatea ca ANAF să colecteze taxele pe
proprietate, în numele autorităţilor locale", se arată în scrisoarea suplimentară de intenţie agreată la începutul lunii august de autorităţile române cu Fondul Monetar Internaţional. În luna
iulie, Guvernul a modificat baza de impozitare, iar taxarea va varia în funcţie de utilizarea proprietăţii, circuit comercial sau privat, şi nu de natura proprietarului, persoana fizică sau
persoană juridică, aşa cum se calcula până în prezent. În aceste condiţii, impozitul plătit de o persoană fizică sau o firmă ar putea fi similar dacă imobilele deţinute au aceeaşi destinaţie.
Anul trecut, autorităţile locale au încasat din taxele pe proprietate circa aproape 4 miliarde de lei, iar pentru acest an se estimează o creştere a încasărilor cu 4,5%, la 4,2 miliarde lei.
Decizia de tranfer a colectării acestor taxe de la autorităţile locale la ANAF ar putea avea legătură cu noul departament privind controlul marilor averi, care ar putea accesa astfel direct o importantă bază de date. Tot în scrisoarea de intenţie se menţionează că ANAF caută finanţare pentru a achiziţiona sisteme IT la departamentul de control al marilor averi necesare pentru analiza de risc. La sfârşitul lunii mai Guvernul a anunţat că va modifica modul de calcul al impozitelor pe proprietate, care vor varia de anul viitor în funcţie de destinaţia imobilului, comparativ cu sistemul actual care stabileşte cote diferenţiate pentru persoane fizice şi firme. "Vom revizui baza de impozitare pentru impozitele pe proprietate, care va varia în funcţie de destinaţia proprietăţii şi nu în funcţie de contribuabil (persoană fizică sau persoană juridică - n.r.)", se arăta în scrisoarea de intenţie trimisă de Guvern la Fondul Monetar Internaţional. În aceste condiţii, impozitul plătit de o persoană fizică sau o firmă ar putea fi similar dacă imobilele deţinute au aceeaşi destinaţie.
Regimuri diferenţiate
În prezent, impozitele pe imobile au regimuri diferenţiate în funcţie de natura proprietarului, fiind de regulă mult mai mici pentru persoane decât în cazul firmelor. De altfel, chiar modul de calcul diferă. La persoanele fizice se aplică o cotă de 0,1% la valoarea impozitabilă, calculată în funcţie de calitatea materialelor de construcţie, utilităţi şi zona în care este amplasat imobilul. În cazul companiilor, cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,5% inclusiv din valoarea de piaţă. Valoarea de inventar este valoarea de intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrată în contabilitatea proprietarului clădirii, conform prevederilor legale în vigoare. În cazul unei clădiri care nu a fost reevaluată, cota impozitului pe clădiri se stabileşte de Consiliul Local/Consiliul General al Municipiului Bucureşti între 10% şi 20% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinţă şi între 30% şi 40% pentru clădirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinţă.
Avocatul Gabriel Biriş, unul dintre susţinătorii introducerii impozitării imobilelor după destinaţie, spunea că cea mai dezirabilă variantă este aceea a stabilirii unei valori impozabile atât pentru imobilele cu destinaţie rezidenţială, cât şi pentru cele cu destinaţie comercială şi diferenţierea taxării doar prin cota aplicată, mai mare în cazul celor intrate în circuitul comercial. "Valoarea de piaţă nu este bună pentru impozitare, din mai multe motive, şi inclusiv pentru autorităţile locale. Exemplul bulei imobiliare este elocvent. Cum să-ţi faci programare bugetară multianuală pe veniturile unei primării când ai variaţii aşa de mari de preţuri?", explica Biriş.
Sistemul actual de impozitare descurajează investitorii
De aceeaşi problemă se lovesc şi dezvoltatorii imobiliari, ale căror randamente pot varia semnificativ. "Noi ce facem acum, impozităm investiţiile? Calitatea costă. Prin sistemul actual de impozitare se descurajează investitorii care urmăresc o calitate superioară, o arhitectură deosebită, iar astfel de clădiri presupun investiţii mai mari şi în final o valoare de piaţă mai mare", a completat Biriş. În opinia lui Biriş, nu trebuie să existe diferenţiere între impozitele plătite de populaţie pentru imobilele de locuit şi imobilele construite de firme pentru închiriere.
O astfel de măsură ar duce la creşterea impozitelor pentru persoanele fizice care utilizează imobilele din proprietate pentru activităţi comerciale, cu excepţia închirierii, şi ar avea un efect neutru asupra impozitelor plătite de populaţie pentru casele în care locuiesc sau le închiriază. Măsura ar putea să avantajeze o parte din firme, mai ales dezvoltatorii care în vârful perioadei de boom imobiliar au construit clădiri cu un grad de complexitate ridicat şi a căror valoare de inventar a fost mult mai mare decât preţurile actuale.
Totodată, impozitele şi taxele locale vor creşte începând cu anul viitor cu 16,05%, reprezentând rata inflaţiei cumulată pentru perioada 2010-2012. Conform Codului Fiscal, impozitele şi taxele locale sunt indexate o dată la trei ani, ţinând cont de evoluţia ratei inflaţiei de la ultima modificare. Ultima actualizare a taxelor şi impozitelor locale a fost aplicată începând cu anul 2010. Următoarea indexare va avea loc în anul 2015, urmând ca noile prevederi să fie aplicate din 2016. Astfel, valoarea impozabilă a clădirilor cu cadre din beton armat sau cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic şi/sau chimic, dotate cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire (condiţii cumulative) va creşte de la 806 lei/mp la 935 lei/mp, iar pentru cele care nu dispun de aceste facilităţi valoarea impozabilă creşte de la 478 lei/mp la 555 lei/mp. Valoarea impozabilă a clădirilor cu pereţi din lemn, piatră naturală sau cărămidă nearsă, dotate cu toate facilităţile amintite, creşte de la 219 lei/mp la 254 lei/mp, iar a celor care nu dispun de instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire de la 137 lei/mp la 159 lei/mp. Şi valoarea impozabilă a clădirilor-anexă cu cadre din beton, care dispun de facilităţi, creşte de la 137 lei/mp la 159 lei/mp, iar a celor fără facilităţi de la 123 lei/mp, la 143 lei/mp. În cazul clădirilor-anexă cu pereţi exteriori din lemn, piatră naturală sau cărămidă nearsă, care dispun de facilităţi, valoarea impozabilă creşte de la 82 lei/mp la 95 lei/mp, iar a celor fără facilităţi de la 54 lei/mp la 63 lei/mp.
În ceea ce priveşte impozitul/taxa pe terenurile amplasate în intravilan, terenuri cu construcţii, proiectul prevede că acestea vor fi cuprinse între 178 lei/ha (zona D în cadrul localităţii de rangul V) şi 10.353 lei/ha pentru zona A în cadrul localităţii de rangul 0. Spre exemplu, un hectar de teren din zona B a unei localităţi de rangul 0 va fi impozitat la un nivel de 8.597 lei, unul din zona C a aceleiaşi localităţi la un nivel de 6.499 lei, iar unul din zona D la 4.447 lei. Cele mai mici impozite vor fi plătite pentru localităţile de rangul V, în zona A nivelul impozitului fiind de 711 lei/ha, în zona B de 534 lei/ha, în zona C de 355 lei/ha, iar în zona D de 178 lei/ha. Terenurile plasate în intravilan, cu alte categorii de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, vor fi impozitate cu sume cuprinse între 15 şi 28 lei/ha, în funcţie de zona în care se află şi a categoriei de folosinţă. Astfel, pentru 1 ha de teren arabil, plasat în zona A a unui oraş, impozitul va fi de 28 lei, ajungând la 15 lei/ha în zona D. Pentru 1 ha de păşune din intravilan se vor plăti 21 lei în zona A, 19 lei în zona B, 15 lei în zona C şi 13 lei în zona D, sumele fiind identice cu cele percepute pentru fâneţe. În ceea ce priveşte terenurile cu vie, impozitul pentru 1 ha de teren din zona A este de 46 lei, pentru zona B - 35 lei, pentru zona C - 28 lei, iar pentru zona D - 19 lei. Cele mai mari impozite din această categorie de terenuri sunt percepute pentru livezi. Astfel, pentru 1 ha de livadă din zona A se vor plăti 53 lei, faţă de 46 în prezent, pentru zona B - 46 lei/ha, pentru zona C - 35 lei/ha, iar pentru zona D 28 lei/ha. Impozitele pentru păduri sau alte terenuri cu vegetaţie forestieră sunt cuprinse între 15 şi 28 lei/ha, iar cele pentru terenurile cu ape situate în intravilan între 8 şi 15 lei/ha.
Amenda
De asemenea, amenda pentru depunerea peste termen a declaraţiilor de impunere de către o persoană fizică va fi de 70 până la 279 lei, de la 60 până la 240 lei. Pentru nedepunerea declaraţiilor de impunere, înstrăinarea, înregistrarea/radierea bunurilor impozabile, comunicarea actelor translative ale dreptului de proprietate sau refuzul de a furniza informaţii sau documente ori depăşirea termenului de 15 zile lucrătoare de la data solicitării acestora, persoana fizică poate plăti o amendă cuprinsă între 279 şi 696 lei. Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidenţa şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 325 lei la 1.578 lei. În ceea ce priveşte persoanele juridice, amenzile pe care le vor plăti acestea în cazul depunerii peste termen a declaraţiilor de impunere sunt cuprinse între 279 şi 1.114 lei. În prezent, acestea sunt cuprinse între 240 şi 960 lei. Pentru nedepunerea declaraţiilor de impunere, înstrăinarea, înregistrarea/radierea bunurilor impozabile, comunicarea actelor translative ale dreptului de proprietate sau refuzul de a furniza informaţii sau documente ori depăşirea termenului de 15 zile lucrătoare de la data solicitării acestora, persoana juridică poate plăti o amendă cuprinsă între 1.114 şi 2.785 lei. Încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidenţa şi gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.277 lei la 6.325 lei.
ANAF va concentra activitatea celor 221 de administraţii fiscale în 8 centre regionale şi 47 birouri
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va fi reorganizată în următorii trei ani, iar activitatea celor 221 de administraţii financiare va fi concentrată în 8 direcţii regionale şi 47 de birouri locale, potrivit înţelegerii dintre autorităţile române şi experţii FMI, CE şi BM. "Ca parte a restructurării şi modernizării ANAF, urmărim consolidarea celor 221 de administraţii fiscale în 8 direcţii regionale (până la mijlocul lui 2013) şi 47 de administraţii locale (până în 2015). Vom aproba până la finele anului 2012 un proiect multianual cu Banca Mondială pentru a sprijini acest proiect", se arată în scrisoarea suplimentară de intenţie convenită de autorităţile române cu experţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale. În acelaşi document se mai spune că au fost întărite eforturile de constrângeri fiscale prin creşterea capacităţii de analiză de risc şi audit, şi prin îmbunătăţirea cooperării cu Autoritatea Naţională a Vămilor şi Garda Financiară.
"În iulie, am înfiinţat o unitate specializată pe lupta împotriva fraudei intracomunitare cu TVA, care se concentrează pe domeniile de mare risc. Vom îmbunătăţi procedura de trimitere în instanţă a cazurilor de criminalitate fiscală şi vom intensifica cooperarea dintre ANAF, Poliţie şi Parchet", se mai spune în document. În primăvara acestui an, fostul ministru al Finanţelor Publice Bogdan Drăgoi a declarat pentru Mediafax că ANAF va trece printr-o amplă reorganizare, mai profundă decât în Bulgaria, care va cuprinde atât optimizarea numărului de administraţii fiscale, cât şi întreg sistemul IT, pe baza unei evaluări a Băncii Mondiale, care va propune şi măsurile. Drăgoi a explicat atunci că reorganizarea ANAF va fi una dintre principalele condiţionalităţi ale acordului de împrumut de tip preventiv în valoare de un miliard de euro pe care România l-a semnat în această vară cu instituţia internaţională.
Sursa
25 August 2012
