Anul 2011 este un an de bilanţ. Nu am scăpat încă de pericolul crizei, deşi s-a vorbit destul de mult despre ieşirea din recesiune. Dar nici nu mai suntem în cea mai neagră perioadă a ultimilor ani. Acum putem spune, uitându-ne la economie, că băncile stau în picioare. O performanţă, dat fiind trecutul nechibzuit, în care creditarea devenise mai accesibilă decât era sănătos.

20236-prima_casa2.jpgBăncile nu au tras învăţăminte solide din perioada de criză

Băncile achită deci o notă de plată relativ scăzută faţă de greşelile pe care le-au făcut, motiv pentru care nici învăţămintele trase de ele după criză nu au chiar fibra sănătoasă pe care o au omoloagele lor din SUA, de exemplu. Creditarea iresponsabilă, termen învăţat de la americani, continuă să contureze comportamentul băncilor din sistemul românesc. Încă se dau credite pentru orice, încă se promovează cele mai mici dobânzi, încă nu se cer justificări pentru împrumuturi care îndatorează riscant de mult. Dar cel mai important, încă se mai caută metode pentru a-i credita pe clienţii cu risc mare: şomerii, cei care nu îşi pot justifica veniturile, cei care au un istoric rău etc. Iar Prima Casă, programul guvernamental care a restabilit ordinea în sistemul bancar, reprezintă unul dintre cele mai mari riscuri: riscul de hazard moral, cel care a tras America şi apoi întreaga lume în vâltoarea unei crize fără precedent. Avansul mic, poate singurul avantaj al creditului Prima Casă, poate fi un pericol pentru economie în aceeaşi măsură în care este un avantaj, în acelaşi context.

„Acest avans mic din programul Prima Casă duce la ceea ce anglo-saxonii numesc hazard moral, şi anume deresponsabilizarea clientului bancar în ceea ce priveşte rambursarea creditului. Acesta a fost şi unul din factorii determinanţi în criza din SUA. Adică în momentul în care clientul plăteşte un avans mic, este mult mai dispus să renunţe la el.", arată Radu Zilişteanu, analist imobiliar şi doctor în economie.

Avansul mic de la Prima Casă poate ajunge periculos pentru sistemul bancar

Momentan însă, acest risc nu a fost confirmat. În toate cele patru ediţii ale programului, abia dacă au fost 20 de persoane care nu şi-au putut plăti creditul. Pericolul însă, nu a trecut. Criza datoriilor suverane este de natură să ne arate că în perioada următoare ne putem aştepta la o creştere constantă a EURIBOR. Iar dobânzile Prima Casă se calculează în funcţie de EURIBOR la trei luni.

„EURIBOR va exploda, după ce o să se calmeze criza datoriilor suverane, dacă se va calma. Vă amintesc faptul că în octombrie 2008, indicele a ajuns să depăşească 5%. Apoi a scăzut în criză până la 0,67% iar acum e cam 1,20-1,25. Pe măsură ce riscurile inflaţioniste se măresc, evident că BCE va mări dobânda de referinţă iar acest lucru va avea o influenţă şi asupra EURIBOR.", continuă Zilişteanu.

Aceste creşteri de EURIBOR, precum şi de dobândă interbancară, au început deja să se facă simţite. BCE a urcat de două ori dobânda cheie în cursul acestui an, ceea ce a scumpit cu câteva zeci de euro ratele lunare aferente creditelor Prima Casă. Şi asta la o majorare a dobânzii de doar un punct procentual. Totuşi, scumpirile nu se vor resimţi peste noapte.

„Creşterea EURIBOR se va întâmpla într-o perioadă de câteva luni. Nu va urca direct către 5%, vor fi creşteri mărunte şi dese.", spune Zilişteanu.

Chiar dacă este greu de spus ce urmează pe plan economic mondial, un lucru este cert: nu există o soluţie pentru ieşirea bruscă din criză. Tocmai de aceea, clienţii bancari ar trebui să continue să fie precauţi. Asta pentru că băncile încă nu sunt.

CITEŞTE ŞI


8 August 2011