Proiectele imobiliare, în vârtejul insolvenţelor. "Încă este criză afară. Încercăm să mai atragem investitori"

Numărul ştirilor imobiliare despre faliment şi insolvenţă l-a depăşit în acest an pe cel despre investiţii şi proiecte noi. Şi cele mai mari tranzacţii au ajuns să fie însă realizate tot ca urmare a executării unor megaproiecte imobiliare, scrie revista Business Construct.

Reţeta ieşirii din insolvenţă este aceeaşi fie că este vorba de o afacere imobiliară, din retail sau producţie. Găsirea unei noi surse de finanţare, aşa-numiţii "fresh money", poate face diferenţa dintre un faliment sau o reorganizare reuşită.
Iar cum în această perioadă banii pentru investiţii imobiliare sunt puţini, după ce în ultimul an dezvoltatorii s-au aflat în "zodia in­solvenţei", următoarea etapă ar putea fi cea a falimentelor. "Se lucrează încă la planul de reorganizare. După cum ştiţi, acesta se poate face şi în doi ani. Noi nu ne gră­bim", spune George Pădure, unul din­tre acţionarii firmei Sigma Proiect Development, aflată în insolvenţă.

Pădure, fost primar al sectorului 1 din Bucureşti, a intrat pe piaţa imobiliară din Bucureşti cu un proiect de mari dimensiuni în 2007, în plin avânt al pieţei de profil.
A început atunci să construiască, alături de un grup de investitori belgieni, un proiect de 270 de apartamente în zona Bucureştii Noi, după care a ridicat rapid miza, cum­părând un teren în Colentina pentru un ansamblu cu circa 1.500 de apartamente.

La câteva luni distanţă însă criza începea să-şi facă simţită prezenţa şi pe piaţa imo­biliară locală, astfel că nu a mai fost începută construcţia proiectului. Iar cum cea mai mare parte a banilor pentru teren a fost obţinută printr-un credit de la Bank of Cyprus, care trebuia rambursat, acţionarii au decis intrarea de bună-voie a firmei în insolvenţă, cu scopul reorganizării. "Încă este criză afară. Încercăm să mai atragem anumite grupuri de investitori deoarece proiectul este mare", mai spune Pădure.
Firma a intrat în insolvenţă de aproape un an. Datoria către Bank of Cyprus este de circa 14 milioane de euro, iar pentru dezvoltarea unui asemenea proiect ar fi necesară o investiţie de circa 70 mil. euro.

Colentina conduce la insolvenţe

Colentina este însă cartierul cu cele mai multe proiecte cu probleme din Bucureşti. După ce în toamna anului trecut acţionarii Copper Beech Capital au decis intrarea în insolvenţă a firmei care dezvolta ansamblul Blue Tower, mai recent israelienii de la Euro Habitat au intrat şi ei în insolvenţă, la solicitarea unuia din zecile de clienţi nemulţumiţi de întârzierea proiectului Planorama.Tot din Colentina ar putea veni însă primul caz de reorganizare reuşită a unui dezvoltator imobiliar important, şi anume firma Copper Beech Capital, care dez­voltă ansamblul Blue Tower. "Cei de la Copper Beech au depus un plan de reorganizare, iar instanţa a dispus exprimarea unei opinii din partea unui practician în insolvenţă privind posibilitatea de realizare a planului, care apoi ar trebui votat de către creditori. Dacă va primi aprobarea, există şanse ca planul de reorganizare să fie supus votului până la sfârşitul acestui an, deşi termenele de judecată sunt extrem de îndepărtate, de trei-patru luni de zile", a explicat situaţia Arin Stănescu, coordonatorul firmei RVA Insolvency, administratorul judiciar al Copper Beech.

Firma, controlată de omul de afaceri de origine indiană Dinesh Dhamija, a intrat în insolvenţă tot în toamna anului trecut.
Copper Beech dezvolta ansamblul de locuinţe Blue Tower, format din 156 de apartamente, dar la un moment dat lucrările au fost stopate după ce firma a început să acumuleze datorii faţă de constructor.
Cu toate acestea, Arin Stănescu spune că firma nu are nevoie de "fresh money" pentru a finaliza construcţia.
"Nu au venit cu alţi bani în acest proiect deoarece nici nu mai este nevoie de prea mulţi bani pentru a finaliza lucrările, 85% fiind executate. Ei mizează pe vânzarea apartamentelor la preţuri adaptate la situaţia actuală, operaţiune din care pot proveni banii necesari pentru finalizarea lucrărilor rămase, 15%", a mai spus Stănescu.
În urmă cu doi ani, preţurile studio-urilor cu o suprafaţă de 38 de metri pătraţi erau de 47.000 de euro plus TVA. Jumătate din apartamente au fost însă precontractate de către fondul norvegian de investiţii Romania Invest, în timp ce din restul locuinţelor puţine au fost cumpărate de utilizatorii finali.
Un rol hotărâtor în relansarea acestui proiect îl va avea însă Alpha Bank, principalul creditor al companiei, după ce banca elenă a acordat dezvoltatorilor un credit de 14 milioane de euro pentru construcţie.
Indienii aveau în plan investiţii de 2,5 miliarde de euro în construirea a circa 17.000 de locuinţe, iar o parte din fonduri, circa 575 milioane de euro, urma să vină dintr-o finanţare de la BCR.