Omul de afaceri Ovidiu Popescu, proprietarul Palatului Stirbei, da asigurari ferme ca va restaura cladirea de pe Calea Victoriei.
Restaurarea va fi efectuată odata cu includerea acesteia intr-un complex
ultramodern, a declarat Corina Vintan, CEO Links Associates, compania care se ocupa de imaginea Palatului Stirbei, in emisiunea "Dimineata leilor" de miercuri, 28 iunie, de la postul TV The
Money Channel Popescu infirma astfel temerile ministrului Culturii - exprimate de consilierul sau, Csilla Heghedus -, potrivit carora ar exista riscul ca omul de afaceri sa nu restaureze
resedinta domneasca din Capitala, ci sa foloseasca doar terenul de 8.000 de metri patrati din spatele palatului. "Ceea ce nu stie domnul ministru este ca Ovidiu Popescu a cumparat palatul
pentru a-l restaura, dar pentru a-i da viata trebuie sa-l integrezi intr-un concept comercial, cultural. Nici nu se pune problema ca palatul sa nu fie restaurat. El va deveni, de fapt, cea mai
mare atractie a acestui complex", a spus Corina Vintan. Ea a precizat ca a avut o intalnire cu Csilla Heghedus, consilierul ministrului Culturii, careia i-a dat asigurari in privinta
restaurarii Palatului Stirbei.
Proiectul pentru Palatul Stirbei - o investitie de 120 de milioane de euro - este blocat de sase luni pe masa ministrului Culturii, care refuza sa-l semneze, cu toate ca documentul a primit toate avizele necesare. "Fara avizul Ministerului Culturii, aceasta cladire se degradeaza si este nedrept sa ceri unui proprietar care are un plan, a discutat cu niste banci internationale, exista foarte multe retele de retaileri de lux care asteapta sa intre in acel palat si noi nu primim o semnatura pe un aviz PUZ, care doar stabileste, la modul generic, volume si inaltimi. Ulterior, ne vom intoarce la Ministerul Culturii pentru stabilirea detaliilor precise pe proiect", a spus Corina Vintan.
Potrivit proiectului realizat de renumitul arhitect Vladimir Arsene, Palatul Stirbei - aflat in prezent intr-un stadiu avansat de degradare - va fi restaurat integral si inclus intr-un complex multifunctional care va cuprinde un ansamblu rezidential, centre comerciale si un cinematograf, toate desfasurate pe o suprafata de 8.000 de metri patrati. "Piesa de rezistenta" a complexului va ramane Palatul Stirbei, o bijuterie arhitecturala care-si va redobandi stralucirea de odinioara si va gazdui galerii si boutique-uri de arta.
Proiectul se incadreaza perfect in contextul architectural al Caii Victoriei, inaltimea complexului - de maximum 37 de metri - fiind aliniata la cornisele cladirilor din jur. Arhitectul a prevazut si o gradina verticala, care va fi interpusa intre cladirea noua si palat, un concept de inspiratie ecologista prezent in metropole europene ca Londra, Paris sau Roma, precum si un atrium cu acoperis retractabil, care va avea rolul unei gradini de vara si de iarna.
Potrivit Corinei Vintan, Palatul Stirbei a avut dintotdeauna o destinatie comerciala - in vremea familiei Stirbei, bunaoara, aici se comercializa vin - iar intentia noului proprietar este sa-i redea aceasta destinatie comerciala, dublata de una culturala.
"Incercam sa redeschidem un dialog cu Ministerul Culturii, sa le dam asigurari ca nu au niciun motiv sa se indoiasca in privinta intentiilor de restaurare a Palatului Stirbei si speram ca, in final, daca acesta a fost motivul pentru care ministrul Kelemen nu a semnat avizul PUZ, sa il eliminam", a spus Vintan.
Proiectul Stirbei a fost analizat in mai multe randuri în cadrul comisiilor de specialitate de la Ministerul Culturii, primind de doua ori avizul favorabil al Secţiunii de Urbanism a CNMI (Comisia Nationala a Monumentelor Istorice) - in septembrie 2009 si in noiembrie 2010 si de tre iori avizul favorabil al CNMI - in septembrie 2009, in septembrie 2010 si in noiembrie 2011. Pe langa avizele comisiilor de la Ministerul Culturii, proiectul de la Palatul Stirbei a mai primit Avizul Comisiei Tehnice de Urbanism si Amenajarea Teritoriului a PMB, avizul Comisiei Tehnice de Circulatie, Avizul Comisiei de Coordonare, Avizul de Oportunitate din partea Directiei de Urbanism din Primaria Capitalei, precum si alte avize tehnice.
"Noi nu vom ceda, pentru ca vorbim despre o bijuterie arhitecturala, despre un proiect al unui om care doreste sa-l continue, a investit foarte mult timp si energie in el. Impreuna cu Ministerul Culturii, ne vom angaja ferm ca palatul va fi restaurat la momentul oportun , in cadrul intregului proiect", a mai spus Corina Vintan. Ea a explicat, de altfel, ca proiectul este unul de suflet pentru proprietar, care doreste sa lase o mostenire culturala fiului sau si bucurestenilor.
Cand a cumparat Palatul Stirbei, in 2005, Popescu nu avea cum sa intuiasca opozitia indelungata a autoritatilor si nu a inteles de ce acestea blocheaza un proiect de avangarda, conceput de un architect de talia lui Vladimir Arsene, care are o carte de vizita impresionanta.
"Avem de-a face cu o ciocnire intre radicalismul celor care vor sa conserve patrimonial, lasandu-l in inertie, in ideea de a crea un ‘muzeu al ruinelor' in Bucuresti pentru ca avem multe cladiri de patrimoniu care niciodata nu vor prinde viata daca noi continuam sa gandim in felul acesta- si mentalitatea unor investitori care vor sa dea viata acestor cladiri, sa le includa in circuitul public. L-as cita pe arhitectul Arsene, un mare architect al zilelor noastre, care spune ca acest proiect este unul avangardist, care va reda Calea Victoriei cetatenilor Bucurestiului si care va integra intr-un mod extrem de inteligent vechiul si noul", a explicat Corina Vintan.
Potrivit lui Vintan, Popescu isi asuma un proiect nobil, de integrare a Palatului Stirbei intr-un circuit cultural, lucru benefic pentru Capitala, iar tergiversarea lui are consecinte negative. "Am pierdut momentul in care piata imobiliara era intr-un boom si bancile veneau la tine si te rugau sa te crediteze in special pentru proiecte de genul acesta. Vorbim de Calea Victoriei, centrul Bucurestiului, un monument istoric care poate fi transformat intr-o mare atractie. Acesta ar fi trebuit sa fie un proiect de varf pentru Capitala. Vorbim despre o zona traditionala, istorica, de mare interes pentru bucuresteni. S-au pierdut bani, oportunitati si foarte mult timp", a mai spus Vintan.
Emil Barbu Popescu, rectorul Universitatii de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din Capitala, este de acord ca "s-a pierdut enorm de mult timp in discutii sterile, fara importanta si fara o competenta reala" si sustine ca s-a creat o disputa dintr-un lucru care trebuie sa fie simplu. Expertul a declarat pentru Money Channel ca temerile Ministerului Culturii nu au suport real. "Mi-e greu sa vad ca exista temeri atat timp cat organismele consultative - Comisia de Urbanism a Primariei, Sectia de Urbanism a Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si Comisia Nationala a Monumentelor Istorice s-au pronuntat favorabil. Cine trebuie sa se mai pronunte daca toate comisiile acestea au fost unanim de acord? Cine mai are temeri? Pe ce se bazeaza temerea: pe pricepere, cunostinte, lipsa de avize sau trebuie sa te bazezi pe ceea ce s-a dat de catre profesionisti, adica pe avizele respective?", a conchis Emil Barbu Popescu.
1 July 2011
