Când întreaga țară iese în stradă pentru un viitor mai bun, RADET aduce un motiv în plus de iritare. În prag de iarnă, Regia amenință bucureștenii cu sistarea căldurii și a apei calde. Acest gest a fost catalogat drept manipulare și politizare. Guvernanții au dat asigurări că un asemenea scenariu este cu neputință să se întâmple. Cu toate acestea, însăși existența unui asemenea conflict este de neconceput pentru o capitală europeană a secolului XXI. Cu atât mai mult cu cât soluțiile există, sunt la îndemână, dar nu sunt convenabile.
RADET anunță drept iminent momentul în care Bucureștiul va rămâne fără apă caldă și căldură.
Tot orașul, fără discriminare. Motivul: ELCEN nu mai furnizează agentul termic, pe motiv de neplată, în condițiile în care datoriile Primăriei și ale Ministerului Dezvoltării Regionale sunt
mult peste limita suportabilității. Eternul cerc vicios al agentului termic, doar că de data asta, cu manifestări virulente. Mai precis, peste exact o săptămână, din 15 noiembrie, RADET va fi
blocată din punct de vedere economic. Acest scenariu de criză poate fi evitat însă, notează RADET la subsolul aceluiași comunicat care conține amenințarea unei ierni în frig.
„Având în vedere cele de mai sus, Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice București somează Primăria Municipiului București, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri în luarea tuturor măsurilor care se impun pentru evitarea sistării furnizării energiei termice pentru apă caldă și căldură către bucureșteni în sezonul rece”
Până la următoarele amenințări, autoritățile spun că nu se pune problema sistării agentului termic
Situațiile de criză cer măsuri de criză, motiv pentru care primarul interimar Ștefănel Dan Marin a putut face rost de fonduri în doar câteva ore: a strâns banii necesari pentru a garanta livrarea gazului pentru încă două săptămâni. Probabil până la următorul set de amenințări. Dar un asemenea comportament nu este, altminteri, încurajat. Cel puțin nu la nivel verbal.
„Vreau să repet un mesaj pe care l-am transmis și până acum: dau asigurări bucureștenilor că nu va fi oprit agentul termic în această iarnă. Avem consultări permanente, sunt discuții, toată lumea a înțeles, de la furnizorii de gaze până la furnizorii de agent termic, că trebuie făcut un efort pentru ca bucureștenii să nu sufere din cauza unor datorii istorice acumulate de RADET. Respingem cu fermitate orice încercări de manipulare sau de politizare a acestui subiect, mai ales în această perioadă de efervescență socială, și facem apel la responsabilitate din partea tuturor părților. Respingem orice fel de tentativă de alarmare gratuită a populației", a declarat ministrul Energiei, IMM-urilor si Mediului de Afaceri, Andrei Gerea.
Chiar și oficialii ELCEN au negat vehement o asemenea posibilitate, trecând totul pe seama unei neînțelegeri la nivel generalizat. Chiar și ultimatumul Radet din 15 noiembrie este prezentat în termeni mult mai ușor de rezolvat.
„Vom avea, în această iarnă, apa caldă și căldură. Bucureștenii vor avea asigurate nevoile. A fost, probabil, o disfuncționalitate în comunicare vizavi de faptul că, la un moment dat, a apărut această știre că Romgaz întrerupe livrarea gazelor. La Romgaz plătim în fiecare zi consumul curent, pâna la momentul 15 noiembrie, când trebuie să eșalonăm aceste datorii care sunt acumulate la ei, determinate de faptul ca RADET nu ne-a plătit factura de gaze. Acum încasăm factura lunii aprilie 2013, iar la subvenție suntem la ianuarie 2014”, a spus Marcel Octavian Nicolaescu, director general ELCEN
Privatizarea sau transformarea marilor centrale în centrale de cartier sunt alternative viabile, pentru o problemă permannetă
Toate aceste promisiuni par încurajatoare. Bucureștenii pot spera la o iarnă fără probleme termice în interiorul locuințelor. Dar această ipoteză nu ar trebui să existe nici măcar ca ipoteză, într-o capitală civilizată. Cu atât mai mult cu cât problemele trenează deja de ani întregi, iar soluțiile au stat tot timpul pe birourile factorilor de decizie, fără să fie luate în calcul.
„Cu o investiție de un miliard de euro derulată pe cinci ani, cele cinci mari CET-uri ar putea fi transformate în 20-30 de centrale de cartier. Totul ar fi mai eficient, prețul ar scădea la 170 de lei, de la aproximativ 360 de lei, cât este în prezent, în mod real. În condițiile în care, pentru exercițiul financiar 2014-2020, Primăria București are un buget anual de 900 de milioane de euro și cheltuieli obligatorii de aproximativ 400-500 de milioane de euro, sunt convins că se pot face aceste invenstiții într-o problemă atât de serioasă”, a explicat pentru IMOPEDIA.ro Nicușor Dan, președintele Uniunii Salvați Bucureștiul.
Scenariul privatizării este unul privit circumspect de toate părțile implicate. Un investitor privat poate mări tarifele, așa cum s-a întâmplat în cazul Apanova, unde s-a ajuns la un preț de zece ori mai mare în opt ani de funcționare. În orice caz, orice schimbare implică riscuri și avantaje, motiv pentru care totul trebuie să înceapă cu un plan bine pus la punct. Momentan, nu pare să existe nici măcar o schiță a acestui plan, ci doar rezolvări de pe o zi pe alta, pentru probleme de moment, ignorând complet contextul general dezastruos în care ne afundăm cu fiecare peticire făcută în speranța unei imagini poleite, pentru un sistem găunos.
CITEȘTE ȘI:
9 November 2015
