O parte importantă din datoria externă României trebuie plătită în următorii doi ani. Acest lucru ar putea afecta serios rezervele valutare ale ţării dacă nu reuşim o mai bună absorbţie a fondurilor europene nerambursabile. O altă soluţie salvatoare ar fi să încheiem reforme care să atragă mai multe investiţii străine.
“În 2013 - 2014 România va avea vârfuri de plată a datoriei externe. Dacă cumulăm şi dobânzile de plată, Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României va trebui plătească în următorii doi ani circa 13 miliarde euro datorie externă şi alte datorii în valută. Dacă nu reuşim
FMI: România poate înregistra în 2013 o creştere economică mai mare decât cea a singurului stat european care a evitat recesiunea
Oficialii Fondului Monetar Internaţional vin cu veşti bune: anul viitor, pentru prima dată din 2008, România ar putea avea o creştere economică ...
să atragem noi finanţări din pieţele private externe şi nu absorbim mai mulţi bani din fondurile europene nerambursabile, rezerva internaţională a BNR ar putea scădea foarte rapid.”, a declarat Ionuţ Dumitru preşedintele Consiliului Fiscal.
Banca Naţională a României va avea de achitat cea mai mare sumă către Fondul Monetar Internaţional. Este vorba de 7,6 miliarde euro, fără dobânzi. Plăţile vor fi făcute în două tranşe, aproape 4 miliarde euro în 2013 şi 3,7 miliarde euro în 2014. Ministerului de Finanţe îi revine suma de 2 miliarde de euro, câte un miliard în fiecare an. Ministerul Finanţelor va mai plăti FMI anul viitor 1,8 miliarde euro, reprezentând bonduri în valută atrase de pe piaţa internă, iar în 2014 va avea scadenţe similare de circa un miliard euro.
România se poate îndrepta către dezastru, împinsă de exigenţele FMI, atenţionează analiştii Reuters
Abordarea dură pentru care Fondul Monetar Internaţional este recunoscut poate avea efecte dezastruase în România, cu atât mai mult ...
O altă problemă cu care se confruntă România este legată de scăderea investiţiilor străini, ceea ce ar putea afecta suplimentar rezerva valutară a ţării. În perioada iulie 2011 - iulie 2012 investitorii străini şi-au redus deţinerile de titluri de stat de la 12 miliarde lei la circa 5 miliarde lei.
“Pentru a menţine activitatea economică cel puţin la nivelul actual avem nevoie să finanţăm deficitul de cont curent de circa 4% din PIB (peste 5 miliarde euro pe an) şi să refinanţăm datoria externă, datorie publică şi privată care pe termen scurt se ridică la 20 de miliarde euro” a mai spus Ionuţ Dumitru.
În cazul în care România nu reuşeşte să asigure această finanţare, diferenţa poate fi acoperită pe termen scurt din rezervele internaţionale ale BNR. O altă variantă, deloc încurajatoare, ar fi ca autorităţile române să accepte o nouă ajustare a deficitului de cont curent, care va conduce însă la o depreciere a cursului de schimb. Iar acest lucru ar îngreuna serios şansele de revenire economică a României.
Nu vom trece la euro în 2015, aşa cum s-a tot vehiculat în ultima perioadă. Mai aşteptăm, probabil, până în 2019. ...
Trecerea la euro, amânată pentru 2019 
