Ce urmează? Aceasta este întrebarea la care întreaga lume ar dori să ştie răspunsul. Specialiştii încearcă să proiecteze scenarii cât mai aproape de realitate, iar perspectivele pentru România nu sunt îmbucurătoare. BNR asigură că sunt toate premisele necesare unui viitor apropiat mai bun, cu menţiunea că este nevoie de seriozitate şi devotament. Dar tocmai aceste lipsuri majore fac prestigioasele instituţii europene să ne claseze tot în zona sărăciei, şi peste 20 de ani.

32590-global-economic.jpgRomânia are nevoie de creştere economică, investiţii, locuri de muncă şi profit. Pentru a ajunge în acest punct, România are nevoie de o conducere responsabilă şi planuri de dezvoltare plauzibile. Rigurozitatea şi consecvenţa celor care conduc ţara ar fi suficiente pentru a ne conduce cu uşurinţă la rezultate economice cel puţin satisfăcătoare.

„Pentru a face investiţii, nu ai nevoie doar de bani. Acest lucru poate să însemne să ai un management competent, să existe proiecte viabile, să fii serios de sus până jos şi să creezi proiecte. Eu nu am văzut până acum autostrăzi construite numai cu teancuri de bani. Autostrăzile se construiesc cu bitum, cu ingineri buni, cu oameni serioşi, cu birocraţie redusă şi aşa mai departe”, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

România, condamnată la sărăcie şi în următorii 20 de ani

O teorie simplă, dar greu de aplicat. De-a lungul timpului am demonstrat faţă de noi cât şi faţă de instituţiile europene cu care colaborăm, faptul că perseverenţa nu este punctul nostru forte, ca ţară. Tocmai de aceea, în ultimul studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare referitor la evoluţia ţărilor din Centrul şi Estul Europei, România este marcată de pericolul de a rămâne în limita sărăciei şi în anul 2035. Pentru a evita această soartă, este imperios necesar să aibă loc reforme economice serioase.

„Ţările din Europa Centrală şi de Est au experimentat boomul economic adus de anii premergători declanşării crizei financiare. Acum însă, peisajul economic este modificat complet iar economiile cresc mult mai lent. Reformele sunt necesare, iar dacă acestea nu vor exista, majoritatea ţărilor vor continua procesul de convergenţă într-un ritm mult mai lent decât în deceniul anterior”, arată raportul BERD.

Veniturile românilor sunt la jumătate din cele ale vechilor membri UE

Momentan, raportul BERD ne clasifică sub pragul de 60% din veniturile vechilor ţări membre UE. Explicaţia din spatele acestui procent este dură: potrivit BERD, persoanele care obţin venituri sub pragul de 60% sunt cele care trăiesc în sărăcie. Autorităţile locale cunosc această realitate şi crează planuri pentru reformele necesare.

„O creştere economică mai accelerată este posibilă, dar pentru asta trebuie să dublăm creşterea economică de 2% de acum, fără să modificăm nivelul deficitului bugetar, deficitului de cont curent şi al inflaţiei, toate situate de asemenea la 2%.  Asta înseamnă stabilitate, încredere, capacitatea de a-ţi dezvolta planul viitor", a afirmat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR este de părere că doi factori sunt cruciali pentru creşterea PIB: locurile de muncă şi productivitatea. Ambele categorii ar trebui stimulate, iar românii care au plecat în străinătate trebuie convinşi să se întoarcă acasă. Ajungem astfel într-un cerc vicios, pentru că aceştia nu se vor întoarce, atât timp cât nu au locuri de muncă şi stabilitate pe termen mediu şi lung. Mugur Isărescu a clasificat problema locurilor de muncă drept una serioasă şi, prin urmare, de tratat cu maximum de atenţie. România ar putea să observe cu atenţie un puternic concurent al nostru, Polonia, care, potrivit prognozelor BERD, va creşte veniturile populaţiei până la 80% din veniturile vechilor membri UE, în următorii 20 de ani.

CITEŞTE ŞI: România, o ţară pentru viitor. Până atunci, înfruntăm prezentul


16 December 2013