Rata şomajului scade simţitor, inflaţia a atins un minim istoric, exporturile depăşesc nivelul înregistrat înainte de recesiune. România revine la creştere economică mulţumită acordului de finanţare externă, iar FMI păstrează o atitudine transparentă şi flexibilă – acestea sunt argumentele cu care se apără reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, ca răspuns la materialul acuzator al jurnaliştilor Reuters.
Rigoarea exagerată impusă României de către FMI poate aduce, pe termen lung, mai mult rău decât bine –
se arăta în editorialul cu
caracter personal publicat în urmă cu doar câteva zile de doi jurnalişti Reuters. Aceştia se arătau îngrijoraţi că severitatea excesivă a FMI poate compromite democraţia fragilă a României,
mai ales în contextul în care ţara noastră nu ar avea nevoie de măsuri economice extreme.
Reprezentanţii FMI răspund acuzelor printr-o scrisoare deschisă, în care argumentează că România a avut de suferit din plin de pe urma crizei financiare începută în 2008. Pe parcursul unui singur an, creşterea economică s-a prăbuşit de la 7% la minus 6,5%, fluxurile de capital s-au blocat, moneda naţională s-a depreciat rapid, rezervele băncii centrale au scăzut dramatic, astfel că România a fost cea care a cerut ajutorul Uniunii Europene şi al Fondului Naţional Monetar.
„Măsurile menţionate în text au făcut parte dintr-un program mulţumită căruia România a revenit pe creştere, program implementat din 2009 şi până în 2010. În 2011, PIB-ul a crescut cu 2,5% şi va fi de 1,5-2% în 2012, în ciuda crizei datoriilor ce afectează Zona euro. Exporturile au depăşit nivelul înregistrat înainte de recesiune. Rata şomajului scade simţitor, iar inflaţia este la un nivel minim. Revenirea economică a ţării a fost încetinită doar de incertitudinea politică ce afectează întreaga Europa”, notează Gerry Rice, directorul de relaţii externe al FMI.
Procentul din PIB reprezentat de salariile bugetarilor este la nivelul din 2005, arată reprezentanţii FMI. Creşterea numărului de angajaţi din sectorul public, precum şi mărirea veniturilor acestora, între 2006 şi 2008, au fost nesustenabile, iar tăierile salariale recente impuse Guvern abia au putut echilibra greşelile din trecut. Reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor a fost o măsură temporară – jumătate din tăiere a fost returnată după numai şase luni, iar pe viitor se estimează o recuperare totală. Mai mult de atât, oficialii FMI subliniază că au menţinut un dialog continuu cu sindicatele şi asociaţiile patronale, precum şi cu reprezentanţii partidelor aflate la putere, dar şi ai opoziţiei.
„Pe parcursul întregii crize, FMI a luat măsuri pentru a se asigura că întregul proces de recuperare economică a României rămâne deschis, transparent şi flexibil. Deşi creşterea economică din 2009 s-a dovedit a fi mult sub nivelul aşteptărilor, FMI a consimţit ca deficitul bugetar să depăşească nivelul prevăzut iniţial. Mai mult de atât, s-au folosit resursele Uniunii Europene şi ale FMI pentru finanţare”, se arată în scrisoarea trimisă de oficialii FMI.
Pentru a evita austeritatea în viitor, autorităţile române şi oficialii FMI au stabilit reforme cu efecte pe termen lung pentru sistemul de pensii şi pentru sistemul de remunerare din sectorul public. Mai mult de atât, s-a hotărât reformarea programelor de protecţie socială, pentru a le creşte eficienţa şi pentru a le scădea costurile. Ca urmare, cheltuielile din acest segment au fost de 4,7 miliarde lei în 2010 (circa 1% din PIB), deşi în 2009 acestea s-au ridicat la 9,8 miliarde lei (circa 3 miliarde dolari sau 1,9% din PIB), încheie dreptul la replică.
CITEȘTE ȘI: România nu trebuie să spere la mai bine. Planurile de creştere economică sunt nerealiste
14 February 2012
