1,75 miliarde de euro. Atât ar putea primi România din partea autorităţilor europene pentru a-şi păstra pădurile intacte. Gestul europenilor vine ca urmare a faptului că ţara noastră beneficiază de o suprafaţă împădurită care depăşeşte media înregistrată de ţările situate pe bătrânul continent şi, care, dacă va fi păstrată ca atare, ne va aduce bani frumoşi.

sursa:http://www.dienci.go.roRomânia şi-a asumat, prin Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice, obligaţia de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GHG) în perioada 2008-2012. Reducerea estimată a emisiilor depăşeşte angajamentul asumat de 8%, comparativ cu anul de referinţă 1989, ceea ce înseamnă că ţara noastră poate beneficia de un surplus de unităţi ale cantităţii atribuite (AAU), pe care le poate comercializa pe baza Mecanismului de Comercializare Internaţională a Emisiilor, prevăzut în Protocol.

Practic, acest surplus înseamnă bani care pot fi obţinuţi de statul român, de îndată ce vor exista acte normative care să reglementeze tranzacţionarea acestor unităţi. Iar autorităţile române ar trebui să se grăbească, căci,  cu cât termenul limită până la care se pot comercializa aceste unităţi se apropie, cu atât preţul lor tinde să scadă, iar presiunea pe vânzător creşte, fiindcă ajungem la o supraofertă pe piaţă. În acest moment, termenul limită este sfârşitul anului 2012.

Ţinând seama de proiecţiile emisiilor de gaze cu efect de seră în perioadă prevăzută prin Protocolul de la Kyoto, se estimează că România îşi va îndeplini angajamentul şi va beneficia de un surplus potenţial de 350 de milioane de unităţi ale cantităţii atribuite (AAU). Preţul neoficial pentru o unitate este în prezent de 5-6 euro, dar poate varia, în viitorul apropiat tendinţa fiind de scădere, cauzată de intrarea Rusiei pe piaţa tranzacţionării acestor unităţi şi de scăderea preţului certificatului în cadrul Uniunii Europene În acelaşi timp, este posibilă şi creşterea valorii acestor unităţi mai ales după 2012.

Banii obţinuţi de România în acest fel vor fi folosiţi pentru finanţarea unor proiecte care vizează tehnologii curate, reabilitarea termică a clădirilor, construcţia de grupuri energetice noi, precum şi modernizarea şi reabilitarea grupurilor energetice existente, promovarea surselor de energie regenerabilă, evitarea sau recuperarea gazelor de haldă provenite de la depozitarea deşeurilor, reducerea emisiilor de GHG provenite din transporturi şi din agricultură şi împădurirea unor suprafeţe de teren (inclusiv terenuri agricole degradate).





25 March 2010