Românii, primii în Europa la spaţiul locuibil

Decenii de viaţă în "cutiile de chibrituri" ale epocii de aur îşi arată astăzi urmările. În prezent, românii sunt europenii care construiesc locuinţele cele mai spaţioase de pe continent. Cu o suprafaţă utilă medie de 184,7 metri pătraţi, noile imobile rezidenţiale autohtone le depăşesc cu mult pe cele luxemburgheze, situate pe locul secund al unui top al celor mai mari case.
Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, în primele unsprezece luni ale anului 2006, s-au eliberat, la nivel naţional, aproximativ 44.948 autorizaţii de construcţie pentru clădiri rezidenţiale, cu o suprafaţă utilă ce totalizează 8.302 metri pătraţi. Concluzia: românii au construit locuinţe cu o suprafaţă medie de 184,7 metri pătraţi. Trendul este unul vizibil ascendent. În perioada similară a anului 2005, suprafaţa utilă medie a locuinţelor era de "numai" 169,4 metri pătraţi, cu 9% mai mică decât cea din prezent.
În Europa, tendinţele sunt dintre cele mai diverse, însă în nicio ţară de pe bătrânul continent statisticile nu consemnează imobile destinate locuirii atât de opulente. Un raport recent al Deutsche Bank Research relevă chiar o tendinţă europeană de a construi pe suprafeţe cât mai mici. În ţări precum Marea Britanie şi Portugalia, numărul de metri pătraţi aferenţi noilor locuinţe este în scădere de la an la an, iar suprafaţa medie a acestora se situează sub 100 de metri pătraţi. Situaţia României este mai degrabă similară cu cea din Germania, Franţa, Luxemburg, Olanda sau Austria, unde casele sunt mai mari de la an la an. Însă în niciuna dintre aceste state fruntaşe ale vechii Europe nu este depăşită media celor 140 de metri pătraţi.
Arhitectul Viorel Hurduc crede că suprafaţa medie impresionantă a noilor locuinţe româneşti este rezultatul unei particularităţi a pieţei autohtone. "Trebuie să distingem între locuinţe individuale, care până acum au fost cap de afiş în România şi a căror suprafaţă începe de la 200 de metri pătraţi, şi locuinţele colective, de serie mare, specifice statelor europene", afirmă Viorel Hurduc, care motivează în acest fel caracterul spectaculos al statisticilor cu privire la noile locuinţe ale românilor.
Artur Silvestri, analist al pieţei imobiliare, explică fenomenul prin caracterul specific al societăţii româneşti de după revoluţie. "În România construiesc mai ales cei care au venituri foarte mari. Este o piaţă specifică unei societăţi polarizate, unde cei foarte bogaţi construiesc pentru cei bogaţi, de aici şi suprafeţele generoase pe care le regăsim în statistici", afirmă analistul. El face o paralelă cu piaţa imobiliară franceză şi remarcă faptul că fondul imobiliar parizian nu este atât de generos pe cât am tinde să credem. "O garsonieră de 16 metri pătraţi este o locuinţă de gen rezonabilă ca dimensiuni pentru capitala Franţei. Am întâlnit chiar anunţuri în care erau scoase la vânzare camere de 5,5 metri pătraţi, cu toaletă pe un palier comun", spune Artur Silvestri.