|
 Dupa retrocedarea terenurilor confiscate cu ocazia colectivizarii si care au
apartinut fostelor CAP-uri, suprafata agricola a României s-a divizat în aproape cinci milioane de proprietari. Majoritatea acestora detin suprafete mult mai mici de 10 hectare, astfel
ca, nu poate fi vorba de practicarea unei agriculturi performante, capabile sa faca fata fermierilor europeni. Pentru a eficientiza exploatatiile agricole, guvernul a încercat sa comaseze
terenurile din circuitul agricol prin programul Renta viagera agricola. Premierul Tariceanu si-a asumat în parlament raspunderea pentru Legea nr.
247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii, iar Uniunea Europeana a alocat fondurile necesare demararii acestui proiect. Însa principalii beneficiari, taranii cu vârsta de peste
60 de ani, care nu mai au capacitatea fizica necesara sa-si lucreze corespunzator terenurile, nu se arata interesati de aceasta posibilitate.
Potrivit legii, pentru un teren în suprafata de un hectar, taranul care decide
sa îl vânda va primi anual, pâna la sfârsitul vietii, echivalentul în lei a 100 de euro. Cei care îsi vor da terenurile în arenda vor beneficia de o pensie de 50 de euro. Suma pare mica,
dar daca luam în calcul costurile ridicate de productie, precum si productivitatea scazuta, vom vedea ca nivelul rentei alocate de Uniunea Europeana în acest sens se justifica. Totusi,
potrivit datelor Oficiului National de Renta Agricola, din cei aproximativ cinci milioane de proprietari, doar 18.600 au înaintat cereri de acordare a rentei viagere. Nepasarea pare sa-i
caracterizeze pe viitorii fermieri europeni, în conditiile în care nu s-au înghesuit nici pentru alocarea cotelor agricole.
Programul "Renta viagera" a fost implementat în vederea eficientizarii exploatatiilor prin comasarea terenurilor, astfel încat agricultura romaneasca sa poata iesi pe piata europeana.
Însa, ca si în cazul cotelor, taranii nu s-au înghesuit sa solicite renta viagera.
Principalii proprietari vizati au fost cei ai caror varsta trece de 62 de ani, motivatia de baza fiind cea a incapacitatii fizice a acestora de a lucra terenurile detinute. Pentru un
hectar de pamant vandut, proprietarul va primi 100 de euro pe an pana la sfarsitul vietii, iar daca va arenda aceeasi suprafata, va beneficia de o renta de 50 de euro.
Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, în tara se practica o agricultura de subzistenta pe aproximativ 5 milioane de hectare de teren. Majoritatea taranilor au în proprietate
suprafete mai mici de 10 hectare si nu dispun nici de mijloace mecanizate de exploatare, nici de resursele financiare necesare achizitionarii unor materiale saditoare care sa le cresca
productivitatea. De asemenea, proprietatile lor nu beneficiaza de sisteme de irigatii. Cu toate acestea, doar 18.600 de proprietari de terenuri agricole au depus dosare pentru dobandirea dreptului de a primi renta viagera, potrivit datelor de la Oficiul National de Renta Agricola.
Dintre acestea, prin aproximativ 15.000 de dosare se solicita arendarea unei suprafete de 65.472 hectare, iar suprafata care urmeaza sa fie vanduta în baza legii nr. 247/2005 este de
13.900 de hectare, cat detin cei 3.720 de proprietari care au înaintat solicitari catre Oficiu. Alte aproape 7000 de dosare asteapta avizul Oficiului National de Renta Agricola. Bugetul
prevazut pentru plata rentelor aferent anului 2006, este de 20 milioane de lei.
Taxa pe parloaga
Se pare ca principala motivatie în refuzul taranilor de a-si ceda dreptul de proprietate asupra terenurilor este suma destul de mica aferenta rentei. Însa, daca luam în calcul randamentul
scazut si costurile ridicate pentru înfiintarea unei culturi, atunci cuantumul sumelor alocate de Uniunea Europeana în acest sens se justifica. Chiar si în aceste conditii, o suprafata de
3 milioane de hectare a ramas nelucrata, ceea ce l-a facut pe fostul ministru al agriculturii Gheorghe Flutur sa afirme ca doreste introducerea unei taxe pentru cei care nu îsi pastreaza
terenul în circuitul agricol.
Ce spune legea
Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietatii prevede introducerea rentei viagere pentru fiecare proprietar de teren agricol cu varsta de peste 62 de ani, care detine mai
putin de zece hectare. Cei care aleg sa îsi vanda terenul vor primi 100 de euro, în vreme ce persoanele care opteaza pentru darea în arenda a suprafetelor detinute vor beneficia de o
renta de 50 de euro. Plata se va face în transe anuale, efectuate în primul trimestru al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata, pana la decesul proprietarului de drept,
întrucat Renta viagera agricola este personala si netransmisibila.
Articol integral in Curentul
|
