Se anunţă o iarnă grea: eliminarea ajutoarelor pentru încălzire se poate traduce în scumpiri ce ne vor arde la buzunar. Procentul cu care se vor scumpi gazele diferă însă de la oraş la oraş, în funcţie de anumiţi parametri. Alba Iulia, Călăraşi şi Cluj-Napoca sunt cele mai scumpe zone, urmate de Bucureşti.
Despre tăierea subvenţiilor pentru încălzirea locuinţelor se vorbeşte deja de un an,
dar această teorie a ajuns mult mai aproape de realitate anul acesta, când a fost cerută de oficialii FMI. Iarna aceasta am putea asista la un val de scumpiri considerabile, care se vor adăuga
scumpirilor de 60% de iarna trecută. Anul trecut, pentru un apartament cu două camere din Bucureşti, fără contoare şi repartitoare, costul mediu al facturii lunare a fost de 320 lei. Pentru
iarna viitoare, dacă luăm în calcul doar eliminarea subvenţiei dată de Guvern şi o păstrăm pe cea a autorităţilor locale, se ajunge la o factură lunară de 512 lei. În Cluj, încălzirea într-un
apartament de trei camere fără contoare şi repartitoare, ar putea ajunge la 790 de lei în această iarnă, comparativ cu 494 de lei în iarna anului trecut.
"Într-un scenariu pesimist, eliminarea integrală a subvenţiei, de către Guvern, cât şi imposibilitatea primăriilor locale de a mai aloca un buget pentru subvenţii, aşa cum s-a întâmplat în multe oraşe iarna trecută, ar putea duce la majorarea costului gigacaloriei facturat către populaţie cu o medie de 150%", a declarat Cătălin Drăguleanu, director de vânzări al Ariston Thermo România, într-o conferinţă de presă.
Scumpirile se vor face însă diferenţiat la nivel naţional, iar costul gigacaloriei diferă în funcţie de numărul de apartamente branşate la sistemul centralizat, de vechimea sistemului şi de combustibilii utilizaţi în producerea agentului termic (gaz sau păcură). Potrivit unei analize realizate de Ariston Thermo România, după ce subvenţiile vor fi eliminate, costul de producţie al gigacaloriei în unele oraşe va atinge valori mai mult decât duble faţă de preţul facturat în prezent către populaţie.
• În Bucureşti, preţul va fi mai mare cu 150%, de la 124 lei/Gcal în prezent, până la 311 lei/Gcal
• Cluj - mai mare cu 155%, de la 165 lei/Gcal cât este acum, la 421 lei/Gcal
• Căldura în Braşov se scumpeşte cu 131%, de la 191 lei/Gcal la 442 lei/Gcal
• Bacău - creştere de 110%, de la 154 lei/Gcal la 323 lei/Gcal
• Constanta va avea căldura mai scumpă cu 103%, de la 150 lei/Gcal la 305 lei/Gcal.
Alternativele sunt multe, dar românii sunt încă reticenţi la ele. Cer o investiţie iniţială considerabilă şi nu există încredere în economiile pe care acestea le aduc pe termen lung. Centralele termice sunt cele mai cunoscute dintre variante. Preţul mediu variază între 5.500 şi 7.000 lei. În funcţie de performanţele acesteia, investiţia poate fi recuperată într-o perioadă cuprinsă între unu şi trei ani.
Plasmele termice, panourile radiante şi pompele de căldură promit o economie de până la 75%, dar investiţia iniţială variază între câteva sute de euro şi 5.000 euro. Sunt însă tehnologii noi, pe care românii preferă să le evite momentan.
„Aceste tehnologii sunt foarte, foarte noi pe piaţa românească. Au apărută de trei-patru ani la noi, iar în străinătate sunt folosită de opt - zece ani. Ca orice produs nou, ca orice tehnologie nouă, până nu se convinge lumea că sunt ceea ce spun vânzătorii că sunt, durează ceva timp. Este reticenţa la schimbare, reticenţa la nou.", spune Nataly Negrea, director de vânzări Sun Power.
Astfel, dacă piaţa centralelor termice a fost de 135.000 unităţi în 2010, numărul sistemelor alternative de încălzire vândute în aceeaşi perioadă a fost de ordinul miilor, estimează vânzătorii.
„Numărul acestor sisteme inovative a ajuns într-un număr relativ mic în casele oamenilor, din cauză că oamenii nu au informaţii. Mulţi dintre ei nu sunt dispuşi să renunţe la sisteme clasice. Lucrurile nu merg atât de repede pe cât ne dorim. Oamenii trebuie să afle întâi despre sistem şi apoi să se acomodeze cu el. Învăţăm şi de la alţii, dar mai greu.", spune Cătălin Drăguţ, development manager HeatX.
Astfel, clienţii care aleg aceste sisteme nu sunt în principal cei care resimt ameninţarea iernii care urmează, ci aceia care vor un sistem de încălzire mai ieftin, indiferent de preţul actual al gigacaloriei. Este totuşi o perioadă de criză, în care clienţii ar prefera să plătească lunar câteva milioane în plus, decât să plaseze o sumă de zeci de milioane deodată, într-un sistem inovator care le promite lucruri pe care momentan ei nu le cred.
Citeşte şi Cât te costă să îţi încălzeşti casa ieftin?
20 June 2011
