Singur acasă. “Prima Casă”

Degeaba ai bani dacă n-ai şi nervi. Ca să duci tot procesul până la capăt îţi ia câteva luni. Apoi o viaţă întreagă eşti sclav pentru două cărămizi. Şi te pricopseşti şi cu un car de nervi. Sunt un prost. De fapt, eu fac cât doi proşti. 2 în 1 scrie pe mine, exact ca pe cutia de şampon cu balsam.

Prima oară sunt prost, pentru că mi-am luat casă, deşi piaţa imobiliară este în prăbuşire. Era atât de sus încât nici acum, la un an de la instaurarea crizei economice în România, n-a ajuns la pământ. Preţurile sunt nişte paraşute care încă mai plutesc în aer.

A doua oară sunt prost, pentru că, în cele şase luni în care m-am bătut cu bănci, notari, instituţii ale statului şi constructori, puteam să scriu lejer o carte. Pe copertă aş fi pus următoarele cuvinte: "Prima Casă". Un program de Emil Boc, o carte de Sorin Anghel.

DIN BANCĂ-N BANCĂ

Imediat ce s-a lansat programul "Prima Casă" am dat fuga la banca aia la care am card de salariu pentru a vedea cum fac să-mi cumpăr o casă beneficiind de minunatele facilităţi acordate de Guvernul Boc. O absolventă de ASE proaspăt măritată a început să îmi pună tot felul de întrebări, să-mi facă un "scor" şi să-mi spună că mă încadrez la suma maximă - 57.000 euro - fără să o mai implic în credit şi pe soţie. Când am început să le duc "docomentile", aceeaşi doamnă începea să strâmbe din nas.

M-am convins că ăştia nu sunt oameni serioşi, aşa că mi-am luat soţia de mână şi am început să colindăm pe la fiecare bancă. Timp de două săptămâni, în fiecare zi am mers la câte o bancă. Devenisem expert bancar, dar aveam o problemă. La multe bănci, angajaţii strâmbau din nas când aflau că am un contract pe drepturi de autor. O imbecilă m-a întrebat câte cărţi scriu pe an, iar alta a crezut că sunt de la Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

CHICHIŢA SALVATOARE

În timp ce umblam după mila băncilor, am găsit şi locuinţa. La margine de Bucureşti, dar nouă. Imediat am fost la o "vizionare" şi am ales un apartament cu două camere. Am făcut o rezervare şi eram foarte încântat de persoana care reprezenta constructorul şi vânzătorul. Asta până când a trebuit să le bag în cont vreo 15.000 lei, reprezentând avansul de 5%. După ce am dat avansul am pedalat din ce în ce mai tare în căutarea unei bănci care să acorde un credit unui pârlit de ziarist căsătorit cu un medic rezident.

Textul ordonanţei de urgenţă prin care se pune în aplicare Programul "Prima Casă" este atât de ambiguu încât trebuie să te ţigăneşti cu banca mai ceva ca la târg. Cert este că persoanelor care au contracte pe perioadă determinată nu le foloseşte la nimic. Există totuşi un paragraf în care se spune că fac excepţie categoriile profesionale speciale, militari, învăţători etc. Asta a fost chichiţa de care m-am legat. M-am legat de acest "etc." până când am învins.