Capitala duce lipsă de locuri publice amenajate astfel încât să încurajeze interacțiunea dintre oameni. Elementele dedicate trecătorilor, băncuțele sau spațiile de socializare sunt la fel de importante pentru identitatea unui oraș precum infrastructura sau transportul, deși par lipsite de importanță, la o primă privire. Cele mai cunoscute destinații ale lumii demonstrează că spațiile dedicate comunității sunt cele care dau viață unui oraș.

40766-20160810_175935.jpgCe dă puls unui oraș, cum de par unele spații mai pline de viață decât altele? În mod surprinzător, răspunsul nu stă în obiectivele turistice sau infrastructura pusă la punct, ci în micile accesorii care încurajează interacțiunea între oameni. Piațetele cu băncuțe, fântânile cu margini late, spațiile de joacă pentru copii, scaunele așezate de-a lungul aleilor – toate acestea reprezintă un magnet pentru oameni, după cum o demonstrează toate marile orașe ale lumii. Bucureștiul însă are puține locuri astfel amenajate, după cum remarcă ochiul specialiștilor străini.

„Ca arhitect, consider că Bucureștiul are un potențial uriaș – este un oraș care are multe de oferit, cu elemente plăcute ochiului: multe parcuri, bulevarde largi, străduțe flancate de fațade cochete, spații publice, ba chiar și numeroase terenuri ce aparțin autorităților. Cu toate acestea, nu pot să nu observ că multe dintre proiectele noi ar fi putut fi mai reușite, cu mai multă atenție la detalii. Viața unui oraș stă în comunitate, iar aici nu se pune accent pe acest lucru. Capitala duce lipsă de spații amenajate pentru trecători, locuri în care să poată sta tinerii, cei în vârstă sau turiștii. Dincolo de parcuri sau de părculețele dintre blocuri (care sunt extrem de aglomerate, ceea ce demonstrează că există cerere), observ spații publice din zone centrale care par lipsite de viață”, arhitectul Randy Tharp, Managing Director Epstein Engineering & Architecture.

Astfel de spații lipsesc cu desăvârșire atât în zonele centrale, cât și în cartierele muncitorești. Excepții există, iar aglomerația din puținele astfel de spații demonstrează că este nevoie de mai multe. Un exemplu pozitiv este Teatrul Național: după renovare, spațiul din apropiere a fost îmbogățit cu băncuțe, folosite cu precădere de tineri și de turiști. Din păcate, pentru un exemplu negativ nu este nevoie să ne uităm prea departe: peste drum, piațeta de vizavi de Universitate arată ca nouă – modernizată și luminată, aceasta este doar o întindere mare de beton, unde trecătorii nu se pot opri să se odihnească.

„La noi, încă persistă ideea aceea învechită de „terminați cu gălăgia și plecați la casele voastre”. Dar o societate sănătoasă și dezvoltată se bazează pe interacțiunea cetățenilor, nu pe izolarea acestora. În Roma, de exemplu, este o plăcere să te oprești în oricare din nenumăratele piațete publice, animate la orice oră din zi și din noapte. Toate marile orașe sunt amenajate cu și pentru oameni, autoritățile fac eforturi simțitoare pentru a aduce oamenii aproape în orice zi, nu doar prin festivaluri și evenimente cu costuri ridicate”, mai spune arhitectul Cristian Anghel.

Autoritățile trec cu vederea astfel de nevoi, în ciuda nenumăratelor cereri făcute de cetățeni

Implicarea autorităților este crucială în acest sens – amenajarea spațiilor de socializare sau de joacă, întreținerea celor deja existente sau modernizarea celor învechite reprezintă lucruri mici, care aduc mari satisfacții. Din păcate, autoritățile consideră că astfel de subiecte sunt departe de a fi prioritare, așa că fac (în fericitele situații în care chiar fac) schimbări numai după lungi insistențe ale cetățenilor.

„În spatele blocului nostru, exista un spațiu viran, folosit de copii pentru jocurile cu mingea sau de diverși locatari pentru depozitarea obiectelor nefolosite. Ani de zile am solicitat primăriei să amenajeze o parcare sau un părculeț. După cinci ani de solicitări, petiții și cereri, a fost amenajat un spațiu de joacă pentru copii. Este plin de dimineața și până noaptea, fiind supraaglomerat în timpul zilei, deoarece vin copii și părinți din toată zona. Acest lucru nu face decât să demonstreze cât de necesare sunt astfel de locuri pentru comunitate, că nu toți ne permitem să cheltuim zilnic sute de lei pe distracții. Dar dorințele cetățenilor nu sunt luate în seamă – în toată zona Ghencea sunt amenajate doar două astfel de locuri de joacă, iar autoritățile schimbă bordurile pentru a șasea oară”, povestește Mariana Tomescu, o bucureșteancă din sectorul 6.

Parcurile mai mari sau mai mici, piațetele publice, trotuarele spațioase cu băncuțe pe lateral sunt cele care dau viață junglelor de beton, sunt elementele care atrag locuitorii într-un cartier, îmbunătățesc reputația unei zone și, în ultimă instanță, a întregului oraș. Un detaliu minor, în aparență, dar care schimbă simțitor atât percepția locuitorilor din zona imediat apropiată, cât și a trecătorilor și turiștilor.

CITEȘTE ȘI ALTE ARTICOLE:

18 August 2016