Urbanizarea excesivă din ultima perioadă şi stilul haotic de construire care au dominat Bucureştiul ultimilor ani s-au întors acum împotriva autorităţilor locale. Presate de norme europene, dar fără fonduri, cu un interes redus şi o inerţie mult prea mare a obiceiurilor rele ale trecutului, autorităţile locale vorbesc deja despre o posibilă prăbuşire a întregului sistem, dacă nu se iau măsuri. Despre soluţii am discutat cu Ştefan Dumitraşcu, arhitect şef în cadrul Primăriei sectorului 3.

21759-view_over_university_square_bucharest.jpgCare este soluţia pentru această problemă, a urbanizării excesive a Capitalei?

Soluţia este construirea pe verticală. Din păcate, reglementările de la această oră din întreaga Uniune Europeană, căci nu trebuie să aruncăm vina exclusiv pe România, devin din ce în ce mai restrictive pentru dezvoltările verticale, multietajate. Din acest motiv, reţelele de alimentare cu utilităţi ajung la lungimi kilometrice, întregul teritoriu al unei ţări întregi se urbanizează efectiv cu construcţii parter şi un etaj, parter şi două etaje. Avem exemplul Belgiei sau Olandei, care sunt practic nişte sate sau oraşe continue pe întreg teritoriul. Consider că nu este avantajos, economic, un asemenea sistem.

Cât de urgente sunt aceste schimbări?

România este o economie tânără. Pentru a prinde trenul acesta al dezvoltării, sunt absolut obligatorii schimbări legislative şi schimbarea percepţiei urbanistice a oraşelor în următorul an. Altfel, l-am pierdut.

Ce se întâmplă dacă ratăm anul acesta?

Probabil şi sistemul administrativ la nivel local va intra într-un fel de colaps sau groaznicul prezis faliment. Pentru că tăierea bugetelor locale, reducerea dramatică a investiţiilor, toate acestea au dus primăriile în situaţia în care cu greu fac faţă la gestionarea suprafeţelor imense pe care şi le-au definit prin planuri urbanistice generale acum zece ani, acum cinci ani... Atunci era bine, treceam totul intravilan, dacă se putea.

Cât de mult încurcă criza economică acest demers?

Pentru mine, cea mai gravă criză nu este criza bancară, nici cea financiară, ci criza socială. Primele semne au apărut deja, le ştim cu toţii, în ţări pe care le consideram stabile din punct de vedere al liniştii sociale. Primele semne le vedem în Anglia, le vedem în Grecia, vedem lucruri care parţial ies de sub control, iar acest lucru nu e cauzat de sărăcirea populaţiei, nu de o tulburare psihică a unei generaţii, este cauzat de faptul că suntem foarte, foarte mulţi pe acelaşi metru pătrat.

Care sunt repercusiunile acestei crize sociale? Cum se va aplica în România acest lucru?

Criza socială, din punctul meu de vedere, este cel mai rău lucru care se poate întâmpla în comunităţile mari, la nivel municipal, pentru că ele duc la distrugerea efectivă a ţesutului urban al localităţilor. Se distrug statui, se deteriorează opere de artă stradală, iar teritoriul astfel vid, post-apocaliptic, devine zonă de război, unde nu mai există niciun fel de control. Pentru a evita întâmplarea unor asemenea lucruri, trebuie să ne schimbăm cu toţii modul de a locui în comun, în comunităţile noastre, şi trebuie să învăţăm acest lucru de la civilizaţii care fac acest lucru de mii de ani şi nu se iau la bătaie nici în cazul unor calamităţi majore gen cutremure, tsunami, care depăşesc orice imaginaţie şi trebuie să învăţăm să utilizăm spaţiul urban într-un mod mult mai civilizat şi economic.

Ce aţi schimba?

Aş schimba multe, am schimbat multe în ultimii 14 ani, ca arhitect-şef. Dar Bucureştiul trebuie să genereze repere. Avem puţine lucruri de păstrat, de îngrijit. Să păstrăm ceea ce într-adevăr sunt repere. De exemplu, ceasul de la Universitate nu mai există de vreo zece ani. Şi totuşi, a rămas ca punct de întâlnire. Acum, când vrei să ajungi acasă la cineva, dai drept repere chioşcuri, staţii de metrou, florării... Nu aşa trebuie să fie. Trebuie să creăm repere adevărate ale oraşului.

CITEŞTE ŞI Bucureşti - printre cele mai atractive oraşe unde poţi dezvolta o afacere. Află care sunt liderii clasamentului.


1 November 2011