Trecerea la euro este un subiect controversat, iar implementarea este amânată repetat, din lipsă de sustenabilitate. Acest lucru este o uşurare, pentru sceptici, care sunt de părere că riscurile sunt mai mari decât beneficiile. Totuşi, schimbarea monedei este inevitabilă, iar succesul depinde de cât de mult va înţelege România din greşelile altor ţări care au trecut la moneda europeană.

33210-xlj8.jpgDacă iniţial se vehicula trecerea la moneda europeană în perioada 2014-2015, data estimativă s-a mutat cu patru-şase ani. Preşedintele estimează că anul 2017 ar putea fi momentul aderării la moneda europeană, în timp ce premierul anunţă ca 2019 ar fi un termen realist. Analiştii economici pot fi chiar mai reticenţi de atât. România are atât de multe schimbări de făcut încât ar putea fi necesar un deceniu înainte de schimbarea monedei.

„România trebuie să ajungă la un nivel satisfăcător de convergenţă reală, ceea ce înseamnă o creştere ecnomică de 3-4% pe an. Aderarea ar fi imposibilă dacă economia păstrează un ritm de creştere de aproximativ 2%, în timp ce Zona euro creşte la fel. Pentru a putea adopta euro într-un interval de până la 10 ani, trebuie să avem un diferenţial de creştere de măcar două puncte procentuale peste Zona euro”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Cursul valutar va nemulţumi românii, în momentul schimbării monedei

Chiar dacă România are obligaţia de a adopta euro, prin statutul de membru al Uniunii Europene, momentul în care se întâmplă efectiv acest lucru este exclusiv decizia autorităţilor locale. Cel mai important aspect este acela de a se îndeplini toate criteriile de convergenţă, astfel încât să fie minimizate riscurile la care ne supunem în momentul tranziţiei de la o monedă la alta.

„Cei care s-au împrumutat sau vor să se împrumute în euro deşi au veniturile în lei, trebuie să se aştepte să le fie convertite toate activele şi pasivele, la momentul adoptării euro. Exact cum salariul se raportează la curs, şi creditul în euro se raportează la curs. Acest lucru va aduce nemulţumire. De altfel, la modul istoric, atunci când s-a trecut la euro, toate ţările au fost nemulţumite de cursul care s-a aplicat, iar România nu cred că va face excepţie”, a declarat pentru IMOPEDIA.ro Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB.

PIB trebuie să crească cu cel puţin 15%, înainte de adoptarea euro

Tocmai din acest motiv, sistemul bancar promovează unitar creditarea în lei. Ajustarea dobânzilor în aşa fel încât să scadă cât mai mult riscul valutar este unul dintre criteriile de convergenţă, aşadar nu putea fi neglijat. Viitorul înseamnă trecere la euro, indiferent de perioada de turbulenţe pe care o traversăm atât pe plan local, cât şi pe plan mondial.

„Ceea ce s-a petrecut în ultimii ani în Grecia a adus nişte elemente foarte importante în privinţa viitorului euro, mai ales în cazul evoluţiei către euro a ţărilor care nu sunt membre ale Uniunii Monetare. Acest moment, deşi neplăcut, a demonstrat că există interes şi determinare pentru ca Uniunea Europeană şi, în consecinţă, Uniunea Monetară, să dăinuiască în timp”, continuă Radu Gheţea.

Un alt aspect pe care România trebuie să îl modifice puternic înainte de trecerea la moneda europeană este PIB-ul. Ţara noastră are un PIB de 45%, mult sub necesarul de 60% pentru adoptarea euro. Momentan, Bucureştiul este unul dintre puţinele oraşe care îndeplineşte condiţiile pentru schimbarea monedei, dar este obligatoriu ca întreaga ţară să fie pregătită pentru acest lucru.

CITEŞTE ŞI: Miniştrii de Finanţe din UE ajung la un acord istoric: Zona euro va fi protejată de influenţa crizelor bancare

 

11 March 2014