Un Oraş al Artelor şi Ştiinţelor, gigantic, dar aproape pustiu, un aeroport internaţional care n-a văzut picior de pasager, un imens stadion construit doar pe jumătate: sunt numai trei dintre proiectele în care Valencia a investit miliarde de euro în ultimul deceniu. Odinioară imagine a noii grandori economice a Spaniei, Valencia a devenit acum un simbol al exceselor care au adus ţara în pragul colapsului financiar.
Fostul far călăuzitor al ambiţiilor economice ale Spaniei, regiunea
mediteraneană a Valenciei a ajuns un exemplu grăitor al deciziilor greşite luate de investitorii din peninsula iberică.
Călare pe valul boom-ului imobiliar din deceniul trecut, Valencia a cheltuit miliarde de euro pentru a găzdui competiţii sportive de anvergură precum Cupa Americii la yachting, Grand Prix-ul Europei la Formula Unu şi pentru a construi obiective monumentale precum Oraşul Artelor şi Ştiinţelor sau studiouri de film de dimensiuni Hollywood-iene.
Valencia se mândreşte cu cel mai mare acvariu din Europa, cu o clădire a operei în stilul celei din Sydney, cu un uriaş cinematograf IMAX şi un mare spaţiu multifuncţional. Un imens loc de promenadă şi un pod gigantic vin să completeze lista minunilor arhitecturale locale.
Multe dintre ele au costat de trei ori mai mult se estima în proiectele iniţiale.
După ani de „beţie" a cheltuielilor, a venit „mahmureala" de după spargerea bulei imobiliare şi prăbuşirea băncilor locale iar, în iulie anul acesta, Valencia a fost nevoită să ceară ajutorul guvernului de la Madrid.
Nemaiputându-se împrumuta de la bănci sau de pe pieţele financiare, Valencia a fost prima dintre cele 17 regiuni autonome ale Spaniei care a primit ajutor financiar de la „centru", în valoare de circa 3,5 miliarde de euro.
Dar ce a stat la „baza" proiectelor grandioase care au dus la prăbuşirea financiară a Valenciei? Aceleaşi vechi metehne care au însoţit prăbuşirea marilor civilizaţii de-a lungul secolelor: lăcomia şi corupţia!
Implozia sectorului construcţiilor a adus în prim-plan corupţia ce a caracterizat majoritatea marilor „afaceri" din ultimii ani. A ieşit la iveală faptul că politicieni, dezvoltatori imobiliari şi bancheri corupţi au acţionat în cârdăşie în deceniul „banilor ieftini" care a urmat adoptării monedei unice de către Spania, în 1999. Niciun aspect al vieţii din Valencia nu a rămas neîntinat de acuzaţii de corupţie.
Preşedintele administraţiei regionale valenciene, Francisco Camps, a fost nevoit să demisioneze anul trecut în urma acuzaţiei că a primit daruri scumpe în schimbul acordării de contracte guvernamentale. Carlos Fabra a fost, timp de 16 ani, preşedinte al Castellon-ului, una dintre cele trei provincii ale Valenciei.
A fost acuzat de mită şi fraudă fiscală. Fabra este personajul din „spatele" afacerii de 150 de milioane de euro a aeroportului „Costa-Del-Azahar", care încă aşteaptă sosirea primei curse comerciale. Lista cazurilor de corupţie, dovedite sau nu, este mult mai lungă decât lista investiţiilor care au falimentat regiunea.
Reuters a încercat să realizeze interviuri cu foarte mulţi politicieni şi afacerişti „reprezentativi" ai Valenciei, însă majoritatea cererilor au fost respinse...
Sursa
27 September 2012
