Regele Mihai s-a stins, dar regii nu mor niciodată, spun mesajele lăsate pe coroanele depuse la Palatul Regal. Regele Mihai al României a început viața sub o stea luminoasă, dar toate visele și speranțele s-au năruit odată cu intaurarea comunismului și prea puține lucruri s-au schimbat după 1990. Revoluția a fost un moment crucial, în care țara noastră ar fi putut să se întoarcă la monarhie, și poate să aibă un destin mai bun. 

41834-regele_mihai.jpgRegele Mihai este cel mai longeviv rege al României. A trăit 96 de ani din cei 156 de ani ai monarhiei, a ajuns rege la doar 6 ani în anul 1927, iar viitorul lui se anunța a fi strălucitor. Cu toate acestea, el a fost doar un rege singur, părăsit și apoi sabotat de tată – Carol al II-lea,  prigonit din țară, izgonit de români. Acesta este, pe scurt, destinul trist al ultimului rege al României.

Problemele lui Mihai au apărut la doar trei ani de la instaurarea la tron, când tatăl lui, Carol al II-lea, a revenit în țară din rătăcirile prin lume și l-a dat jos de pe tron. Pe mama lui, principesa Elena, a izgnonit-o din țară, pe bunica lui Mihai , regina Maria, a izolat-o la Cotroceni, iar Mihai a rămas singur”, explică istoricul Andrei Manea.

Mihai a fost însă repus pe tron în anul 1940, când Carol al II-lea a fost obligat să abdice. Atunci s-a întors și mama lui din Italia, pentru a face față împreună la șapte ani de domnie zbuciumată, în timpul căreia regele Mihai a făcut ceea ce nimeni nu a mai îndrăznit până atunci: l-a înlăturat pe mareșalul Antonescu și a întors armele împotriva Germaniei. Apoi, în 1947 a fost obligat să abdice.

„Am fost întrebat de multe ori care a fost sentimentul meu la plecarea din România. N-am găsit un alt fel de-a spune adevărul despre starea mea de atunci, decât că am plecat cu moartea în suflet", spunea Regele Mihai, potrivit Convorbirilor cu Mihai I al României, Mircea Ciobanu. 

A urmat un exil care urma să se întindă pe șase decenii. Inițial, regele și-a căutat casă în mai multe țări, unde a fost primit cu ostilitate prea des. Într-un final, a găsit deschidere în Elveția, unde s-a stabilit și a trăit mai mulți ani ca un om simplu, care trăia dintr-o mică crescătorie de găini. Abia ani mai târziu și-a găsit un loc de muncă într-un domeniu care l-a fascinat întotdeauna: aeronautica.

Românii suportă greu exilul. Chiar și faptul că între ei sunt multe dezbinări dovedește cât de greu le este să trăiască printre străini. Eu am lucrat printre străini, mi-am făcut familie printre străini; nicio clipă n-am uitat că sunt străin, în țară străină, și n-am făcut nimic pentru a-mi schimba condiția. Am suportat-o. La început a fost îngrozitor. Alt cuvânt nu-și vine în gând acum, doar dezrădăcinare”, se arată în  Convorbiri cu Mihai I al României.

Străin a rămas Mihai și între români, chiar și după căderea comunismului, când a întâmpinat ostilitate din partea noii clase policitice. Regele a primit pașaport românesc abia în anul 1997. 

„Ion Iliescu a zis că îl primește pe Regele Mihai, dacă reușește cineva să îl convingă pe Petre Roman. Dar Petre Roman a refuzat vehement această idee. Dacă acest lucru nu s-ar fi întâmplat, dacă regele ar fi fost primit, consultat cu privire la reconstrucția României, atunci România ar fi putut deveni o putere regională, o economie stabilă, am fi avut poate investitori, bani, prosperitate, industria nu ar fi devenit un morman de fiare vechi. Dar istoria nu se poate repeta, se poate doar reconstrui. Se încheie un capitol, dar poate începe unul nou. Poate vom avea un nou rege, o nouă regină, de ce nu?” explică Stelian Tănase, istoric.

Dar poate cea mai grea lovitură pentru Regele Mihai a fost pierderea Reginei Ana, care s-a stins în anul 2016. Atunci Regele s-a întors în Elveția, unde a trăit într-o casă simplă până la ultima răsuflare. Singur, departe de țara căreia i-a pus viața în slujbă.

 

14 December 2017