Sectorul cel mai grav afectat de criza economică este cel al construcțiilor. În ultimi trei ani, acest segment a pierdut 2 procente din PIB, de la 11% cât era la începutul anului 2008, până la sub 9% acum. Multe proiecte au îngheţat şi, spre neşansa ţării, unele dintre acestea sunt cu adevărat importante pentru dezvoltarea economică a României. Se aşteaptă străzi, se aşteaptă autostrăzi şi drumuri publice în general, proiecte anunţate deja de acum unul-doi ani. Ministerul Dezvoltării Regionale şi al Turismului dă însă asigurări că vin vremuri mai bune: azi ar trebui să se finalizeze toate pachetele referitoare la cum se vor aloca bugetele pentru drumuri. În total: 2 miliarde euro.
Proiectele referitoare la drumuri sunt unele dintre cele mai mari necunoscute ale ţării. De
cele mai multe ori, ele există doar pe hârtie, iar când sunt puse în practică, au nevoie de reparaţii capitale la doar un sezon distanţă de la finalizarea lor. Problemele acestea încurcă nu
doar indivizii, dar şi economia naţioanală.
„Nu este clar ce proiecte au buget, ce proiecte nu au buget, sunt proiecte care beneficiază de doar 5-10% din necesar. Cum se pot dezvolta aceste proiecte în asemenea condiţii?", se întreabă Cristian Erbaşu, preşedintele Patronatului Societăţilor de Construcţii.
Lucrurile se văd mult mai optimist la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Sectorul construcţiilor pare să îşi revină, din punctul lor de vedere, motiv pentru care se grăbeşte şi rezolvarea tuturor problemelor financiare legate de drumuri. Tocmai de aceea, se investeşte un buget de 4,9 miliarde euro, dintre care 2 miliarde se duc către drumuri, iar restul către proiecte precum modernizarea localităţilor sau în sisteme de apă şi canalizare.
„Semnalele care vin din piaţă arată că aceasta îşi revine încet-încet. Totuşi, avem două trimestre succesive de creştere economică şi în 2010 am început un program de dezvoltare a infrastructurii. Azi se finalizează absolut toate pachetele referitoare la drumuri. Până ieri mai erau doar 5 pachete care urmau să fie trimise către sistemul de achiziţii publice. Prin urmare, din acest punct de vedere intenţia noastră e ca piaţa construcţiilor să primească o infuzie de viaţă, energie şi capital. Există şi o activitate febrilă la Ministerul Transporturilor pentru deschiderea unui nou tronson de autostradă la Orăştie şi unul între Arad şi Timişoara. Dincolo de tot ce se vehiculează în presă, aceste lucruri se întâmplă şi cred eu că vor constribui la dezvoltarea sectorului construcţiilor", a declarat Eugen Curteanu, secretar de stat în MDRT.
„Dacă legea nu se schimbă, vom continua să construim cu materiale ieftine şi Dumnezeu cu mila!"
Desigur, este vorba doar despre nişte promisiuni care sunt vulnerabile în faţa schimbării pieţei. Multe dintre companiile de construcţii care îşi anunţaseră dorinţa de a participa la aceste proiecte au dispărut de pe piaţă din cauza crizei. Altele au speculat şi au crescut artificial preţurile, tocmai pentru că a dispărut concurenţa. Iar toate aceste lucruri se pot reflecta chiar şi în calitatea construcţiilor.
„Peste câţiva ani s-ar putea să avem nevoie de firme de construcţii pe care este posibil să nu le mai avem. Sper ca Ministerul să realizeze că mai sunt destul de multe lucruri de făcut. Dau un exemplu: acele lucrări suplimentare de după turnarea drumurilor. Valurile din şosea care apar vara şi gropile care apar iarna. Aceste defecte apar fie din oferte subevaluate, fie din disfuncţionalităţi din piaţă. Trebuie să eliminăm acele probleme, să le rezolvăm într-un mod transparent, pot fi rezolvate foarte uşor prin contracte şi vom evita alt gen de comentarii", spune Cristian Erbaşu.
"Dacă legea nu va fi mai restrictivă, dacă nu va impune sancţiuni, vom continua să construim cu materiale ieftine şi Dumnezeu cu mila!", adaugă Marius Mihai, director general Macon.
Totuşi, faptul că se folosesc materiale de construcţii ieftine nu ar trebui să ne alarmeze, susţin oficialii Ministerului.
„Constructorii au folosit materiale ieftine, dar asta nu înseamnă că au fost materiale proaste. Preţurile au scăzut din cauza crizei. Au fost cu siguranţă şi cazuri disparate în care s-au ridicat construcţii de slabă calitate, dar nu putem vorbi despre un fenomen general", a clarificat Eugen Curteanu.
Îngrijorător este însă faptul că perspectivele nu sunt bune. Constructorii au nevoie de intervenţia Guvernului pentru a reuşi să se pună pe picioare, iar acest gen de ajutor este întotdeauna anevoios.
„La nivel de economie, global vorbind, pentru constructori, până nu se vor demara aceste proiecte de anvergură, nu se va întâmpla nimic. Pentru că piaţa imobiliară este jos, nu îşi va reveni prea curând decât pe anumite nişe, case sau clădiri de mici dimensiuni. Dar nici aici nu trebuie să aşteptăm o revenire egală cu căderea de acum doi ani. Iar nişte proiecte de anvergură făcute cu ajutorul Guvernului , ar fi de natură să pună lucrurile în mişcare", conchide Cristian Erbaşu.
5 May 2011
