Defrișarea masivă din România are efecte devastatoare deja. Zeci de localități sunt afectate de inundații și alunecări de teren, nenumărate case sunt anual distruse, la fel ca și viețile proprietarilor lor. De cele mai multe ori, oamenii așteaptă ajutor de la autorități. Fie să le ofere sprijin să își refacă gospodăria, fie să oprească despăduririle în așa fel încât localitățile să fie din nou în siguranță. Mai rar însă, oamenii își iau soarta în mâini și se ocupă singuri de ceea ce ar fi trebuit să facă autoritățile, iar în acest sens, localitatea Tritenii de Jos din județul Cluj a setat un exemplu: peste o mie de voluntari au plantat 3500 de puieți, ca să refacă 10 hectare de pădure.
Statisticile sună înfiorător: în România, în fiecare oră dispar trei hectare de
pădure. Autoritățile însă neagă acest lucru, ba chiar susțin că de fapt se fac împăduriri serioase coordonate de către sat. Oamenii care locuiesc lângă păduri nu văd însă acest lucru, iar unii
dintre ei – care ar trebui să servească drept exemplu pentru întreaga țară, au decis să schimbe cu mâna lor realitatea în care trăim, fără să mai aștepte de la conducătorii țării să își facă
treaba. Astfel, în comuna Tritenii de Jos, din județul Cluj, peste o mie de voluntari s-au adunat să reîmpădurească zona.
„Era o pădure bogată aici, dar acum nu mai vezi niciun copac, cât te uiți cu ochii. Calculele spun că s-a ajuns să fie împădurit mai puțin de 1% din suprafața totală a comunei, iar asta m-a îngrijorat. Am vrut să schimb acest lucru și am tras de toată lumea să vină cu mine”, spune Ioan Trașcă, unul dintre voluntari .
Astfel, voluntarii au reușit să planteze în câteva ore 3.500 de puieți. O dovadă a faptului că voința colectivă poate fi mai eficientă decât programele de dezvoltare ale autorităților. Mai mult, nu este vorba despre un efort singular. În aceeași zonă s-au făcut patru plantări până acum, mulți dintre voluntari participând la acest program încă de la început.
„Nu pot să văd cum Transilvania rămâne fără păduri, așa că sunt aici pentru a patra oară ca să reîmpăduresc zona. De fiecare dată am fost și mai mulți, și mai pricepuți. Dacă la început a fost mai greu cu organizarea, acum știm fiecare ce are de făcut, plantăm eficient și apoi plecăm acasă liniștiți că am făcut tot ce ne stătea în puteri pentru un viitor mai bun al copiilor noștri, pe aceste plaiuri”, explică Frederica Manciu, voluntar.
Suprafața aleasă pentru împădurire a fost atent aleasă. Este o zonă care se prăbușește la fiecare ploaie puternică sau în perioadele cu mai mult ploi mici. Alunecările de teren au devenit o problemă pentru lcaolnici, care nu au mai reușit să planteze zona. Cu toate acestea, împădurirea a fost declarată un succes.
„Oamenii au fost instruiți bine înainte să își facă treaba. Nimeni nu vrea să muncească degeaba. Rădăcinile trebuie bine acoperite ca să supraviețuiască iarna care vine, trebuie pus destul pământ peste ele, măcar o groapă de 30 de centimentri adâncime, ceea ce e greu de făcut când pământul este lutos, dar nimeni nu se plânge de muncă grea, atunci când vii cu drag la treabă, pentru binele tău și al viitorului locului”, explică unul dintre coordonatori.
Dar cei care s-au înscris drept voluntari nu au fost doar oamenii locului, direct impactați de această schimbare. Au venit și persoane din Bistrița-Năsăud, dar și din București, Iași sau Târgu-Mureș. Puieții plantați au fost de frasin, gorun și pin. După ultimele trei runde de împădurire, aproape 90% dintre copaci s-au prins, iar primii plantați au crescut deja.
21 November 2017
