Ziua Națională a fost întotdeauna sărbătorită cu fast, dar nu s-a sărbătorit dintotdeauna în aceeași dată. De la Regatul Românesc până la bine cunoscutele parade de 23 august și defilările de 1 decembrie, evenimentul s-a modificat în funcție de preferințele celor care au condus țara. Astfel, în istoria recentă, Ziua Națională și-a schimbat data de trei ori. Actuala zi națională ar fi trebuit să fie în data de 22 decembrie, în amintirea momentului izbucnirii Revoluției, dar parlamentul formant în 1990, cu puternici rădăcini comuniste, a respins vehement această idee, votând în schimb data de 1 decembrie.
Data de 10 mai a fost vreme de decenii întregi cunoscută drept Ziua Națională a
României. Aceasta amintea de momentul în care prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, în data de în ziua de 10
mai 1866. Exact un an mai târziu, tot în data de 10 mai, dar anul 1877, prințul a proclamat în fața parlamentului independența de stat a României. Acest lucru avea să se schimbe însă odată cu
instaurarea regimului comunist și abdicarea forțată a regelui Mihai I, din data de 30 decembrie 1947. Regatul României s-a transformat în Republica Populară Română, iar ziua de 23 august a
devenit noua sărbătoare de stat. Dar momentul nu era cunoscut drept Ziua Națională a României, ci drept „Ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România”. Astfel,
ziua de 23 august stătea drept amintire perenă a momentului în care s-au întors armele impotriva Germaniei Naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu, în anul 1944.
Sărbătoarea din 23 august s-a transformat rapid într-un moment de importanță națională.
„În luna iulie, se știa: toată lumea se întoarce din concedii pentru a se pregăti de paradă. Elevii erau înrolați în tabere de pregătire, artiștii de la Festivalul Cântarea României erau recrutați pentru paradă și toată lumea făcea parte, într-un fel sau altul, din marele plan al paradei. După luni de antrenament asiduu, simțea și poporul răsplata: magazinele se umpleau brusc de marfă altfel imposibil de procurat, în timpul anului, de la haine până la mâncare sau aparatură. De 23 august, românii aveau acces la o viață de bun simț”, rememorează Barbu Ticu, unul dintre coordonatorii paradelor comuniste.
În 1990, s-a propus ca ziua națională să fie 22 decembrie, data izbucnirii Revoluției
Și în vremea regimului comunist, multe parade de 23 august s-au desfășurat la Arcul de Triumf. Acestea au fost înlocuite însă cu cele organizate pe stadionul 23 August, iar în anul 1989, dictatorul a renunțat de tot la parada militară, dar a solicitat ca defilarea să se facă prin fața Casei Radio. Și de această dată, data sărbătorii de stat a dăinuit până la următoarea schimbare de Guvern. În anul 1990, după Revoluție, au început discuțiile despre o nouă zi națională. Prima propunere a fost data de 22 decembrie, momentul izbucnirii Revoluției împotriva regimului comunist. Aceasta a fost însă respinsă de parlament. S-a legiferat apoi data de 1 decembrie drept zi națională, prin legea 10 din 1990, care nu precizează însă motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României. Deși acest lucru nu a fost făcut explicit, data face trimitere clară la momentul Marii Uniri din 1 decembrie 1918, făcută prin Proclamația de la Alba Iulia. Atunci, politicianul Vasile Godiș a citit rezoluția Unirii:
„Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre”
Astfel, au trecut deja 25 de ani de când România sărbătorește Ziua Națională în data de 1 decembrie. An de an, momentul este marcat de parade militare, cele mai importante fiind cele din București și Alba Iulia. Anul acesta, parada militară din Capitală are loc în Piața Constituției și nu la Arcul de Triumf, așa cum a fost regula anilor trecuți, motivul fiind lucrările de renovare ale monumentului.
CITEȘTE ȘI:
1 December 2015
